În timpul Revoluţiei de la 1848, după trei luni de conflicte, la 13 septembrie a avut loc Bătălia din Dealul Spirii, ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc dintre structuri militare ale Ţării Româneşti şi o divizie de armată turcească comandată de Kerim Pașa”.
Astfel Compania de Pompieri București sub comanda Căpitanului Pavel Zăgănescu s-a angajat în lupta cu otomanii, care, de douăzeci de ori mai numeroşi, au pătruns în oraş prin bariera Dealul Spirii. În cursul luptei inegale, dar eroice, ostaşii formațiunii de pompieri bucureșteni, au asaltat artileria duşmană. Au căzut în această eroică bătălie mai mult de jumătate din efectivul companiei de pompieri.
Recunoaşterea faptului că 13 septembrie 1848 este unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor a fost unanimă, indiferent de epocile istorice şi regimurile politice prin care a trecut ţara.
Drept urmare, ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită dintotdeauna, ca fiind Ziua Pompierilor din România, însă, a fost oficializată prin Legea nr.121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, dar şi prin H.G.R. nr.1490/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Se cuvine, ca în fiecare an, la data de 13 Septembrie să cinstim memoria, curajul şi devotamentul înaintaşilor care şi-au dat viaţa în Bătălia de la Dealul Spirii.
La ceas de sărbătoare, considerăm necesar să evidențiem și activitatea pompierilor ludușeni de-a lungul timpului.
Oraşul Luduș obţine aprobarea înfiinţării Asociaţiei de pompieri voluntari în anul 1875 prin Ordinul Ministrului de Interne .
Efectivul formaţiei număra 80 de membri pentru început şi avea în dotare : două pompe manuale , găleţi cu pânză cauciucată, centuri, căşti de metal, căngi, furci de fier, topoare, şi felinare de vânt. La început aceste materiale au fost cumpărate din contribuţia obştei , dar după anul 1900 din bugetul local. În baza statutului de organizare şi funcţionare se prevedea obligativitatea participării la activitatea de stingere a incendiilor a tuturor cetăţenilor din localitate cu vârsta cuprinsă între 23 şi 45 ani, cu unelte pe care le aveau în gospodărie (găleţi, butoaie, lopeţi, sape, furcoaie) etc. Alarma în caz de incendiu se dădea cu trompeta şi cu clopotele de la biserici.
Prin Decretul nr.44/1954 s-a stabilit răspunderea Consiliilor Populare Comunale şi Orăşeneşti de a organiza paza contra incendiilor pe raza de activitate administrativă a acestora. În decursul anilor, până astăzi, Formaţia civilă de pompieri a oraşului Luduș a desfăşurat o rodnică activitate de apărare a vieţii oamenilor şi a bunurilor materiale împotriva incendiilor.
Astăzi Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului Luduş, cuprinde un număr de 71 persoane, din care 11 sunt operativi, angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată (un şef serviciu, 5 conducători autospeciale şi 5 servanţi) iar 60 sunt voluntari, fiind organizaţi în formaţiuni de intervenţie și echipe specializate, în funcţie de tipurile de riscuri identificate în sectorul de competenţă.
Incepând din anul 2015 în orașul Luduș activează un punct de lucru I.S.U. – S.M.U.R.D. Existența acestei subunități I.S.U. – S.M.U.R.D., alături de S.V.S.U., la Luduş a redus substanțial timpul de răspuns și intervenție, precum și pierderile de vieți omenești și pagubele materiale produse în urma situațiilor de urgență!
Cinstim faptele de vitejie și sacrificiul înaintașilor noștri, dar totodată se cuvine să evidențiem și curajul și devotamentul dovedit în orice moment de structurile de intervenție în situații de urgență.
Cu respect,
Șef serv. S.V.S.U. Luduș
Tripon Cristian
