Pentru că am ajuns la al cincilea episod al călătoriei a venit momentul să vorbim despre cel mai cunoscut bulevard din New York care începe modest, în cartierul Harlem pe malul East River și continuă cale de 6-7 km până în Washington Square Park și se numește…
… Fifth Avenue
Bijuteria de artă arhitecturală care a ajuns astăzi a avut începuturile în primii ani ai secolului XIX atunci când familiile de oameni înstăriți și-au construit palatele și vilele impozante pe o arteră care desparte Manhattanul în două părți aproape egale pe axa nord-sud. Ca o consecință, la începutul secolului XX artera a fost evitată de comercianți până după primul război mondial când au început să fie deschise tot mai multe magazine, cele mai multe de lux purtând pe firmă nume celebre și scumpe din domeniul modei.
Primul contact cu Fifth Avenue l-am luat atunci când am coborât, sau mai bine spus am urcat la suprafață din stația de metro aflată pe Lexington Avenue, colț cu 53 Street. Imaginea clădirilor din jur este copleșitoare și parcursul până la Central Park, ținta noastră, a comportat două riscuri. Unul, să ne înțepenim gâtul privind în sus, celălalt să ne ciocnim de mulțimea de pietoni care pare angrenată într-un concurs de alergare. Am ajuns relativ repede în Grand Army Plaza unde am avut surpriza să vedem o parcare de trăsuri cu cai. Dichisite și împodobite, la fel și bidiviii, trăsurile pot fi închiriate pentru o plimbare pe aleile din Central Park. Prețul cursei este cam piperat, dar ca să te plimbi cu trăsura prin New York este o performanță. Este cel puțin ciudată alăturarea acestor umbre ale trecutului de modernele și impunătoarele autoturisme care circulă în apropierea uriașului Hotel Plaza. Americanii nu își uită istoria și eroii și îi onorează cu monumente la tot pasul. În piață este ridicată statuia generalului W. T. Sherman.
Comerț și cultură
Pe Fifth Avenue cele două activități se completează în mod fericit datorită unei strânse interdependențe. Magazinele de lux și, nu sunt puține, etalează adevărate opere de artă din domeniul parfumeriei, confecțiilor, încălțămintei, toate de „ultima modă”, dar și mobilă, saltele și tot ce este nevoie într-un dormitor. Și, era să uit, vitrinele și standurile cu bijuterii de lux și ceasuri luminează cu sclipiri tentante concurând spoturile reflectoarelor.
În acest loc ființează de mai bine de un secol magazinul Goodman dedicat doamnelor și domnișoarelor, cu prețuri afișate care ar topi instantaneu pensia anuală a unui om obișnuit din România. Și, dacă nu se poate la femei, pensionarul trece strada la Goodman-ul pentru bărbați unde are aceeași surpriză. La fel și la magazinele Cartier, un adevărat palat, și la Saks, magazinul cu patru decoruri în funcție de anotimp.
Despre muzee se poate scrie foarte mult, dar este nevoie de un spațiu tipografic imens. Muzeul orașului New York, Muzeul Evreilor, Metropolitan Museum of Art, Muzeul Guggenheim, Colecția Frick, Muzeul de Artă Modernă (MOMA), Catedrala St. Patrick, cel mai mare lăcaș de cult din New York construit în 1878, un omagiu către divinitate dăltuit în piatră albă. Ne-am oprit plimbarea în Bryant Park, o suprafață înierbată cu gazon de culoarea smaraldului, arie înconjurată pe patru laturi de înălțimile cu multe etaje. În apropiere, la doi pași veghează clădirea masivă a Bibliotecii publice din New York. Leii care străjuiesc intrarea în clădirea centenară nu inspiră teamă, dar noi am trecut mai departe. Timpul nu înseamnă întodeauna bani, mai poate avea și o altă semnificație.
STATEN ISLAND.
Unul dintre cartierele orașului New York este situat în insula cu același nume în prelungirea Long Island și în imediata apropiere a statului New Jersey și a insulei Manhattan. Cartierul are o suprafață de 155 kmp și găzduiește aproape jumătate de milion de locuitori. Am traversat insula de la sud-vest până la nord-est cu ocazia revenirii noastre din vizita făcută la Washington. Am remarcat foarte multe spații verzi, parcuri și scuaruri, dar și multe spații industriale, șantiere navale, depozite, clădiri de toate categoriile. De la blocuri moderne cu 10-20 de etaje până la case individuale, blocuri cu 1-2 niveluri, toate sunt într-o alternanță interesantă. La fel ca într-o expoziție de pictură, și aici în Staten Island, poți vedea încă imobile care erau înfloritoare în perioada interbelică.
Chiar dacă este o insulă, Staten Island nu este izolată de lume fiind legată de Manhattan prin linii de feribot care pleacă din sudul Manhattanului din apropierea muzeului Lightouse; de Brooklyn prin podul Verrazano Narrows, iar de New Jersey prin câteva poduri rutiere și de cale ferată.
Dar, primii cuceritori veniți din Lumea Veche nu aveau dotările de acum. Olandezii au vrut să pună mâna pe insulă, dar băștinașii Delaware s-au împotrivit în 1630. După trei decenii au venit francezii care au făcut pace cu indienii și au întemeiat primele așezări. După alte trei decenii, englezii au cucerit Nova Olanda și de atunci noua colonie s-a dezvoltat continuu. Un important moment administrativ s-a produs în 1898 prin ridicarea la gradul de cartier al orașului New York, insula purtând numele de Richmond. Acest nume a fost schimbat în anul 1975, în prezent insula purtând numele de Staten Island.
ROOSEVELT ISLAND.
Într-o luminoasă zi de toamnă am vizitat o interesantă insulă, prin trecutul său și prin poziționarea față de Manhattan, de care aparține administrativ. Este situată pe East River și are o suprafață de 56 hecatre. Are o lungime de vreo 3-4 Km și o lățime de doar câteva sute de metri. În aceste condiții, singura stradă poziționată de la nord la sud constituie un loc plăcut de promenadă sau de alergare de-a lungul râului. În față, Manhattanul cu zgârie norii care se întind până la Central Park, iar în spate Queensul oferă la tot pasul motive de a declanșa aparatul fotografic. Legăturile cu „lumea” se fac prin intermediul podului Queensboro și cu o simpatică și eficientă telecabină suspendată la mare înălțime. Intersant este faptul că insula a fost anexată în anul 1828, iar prima construcție ridicată a fost o închisoare, astăzi desființată. Insula s-a numit Blackwell până în 1921, apoi Wellfare până în 1973, după care a primit numele actual în onoarea președintelui Franklin Roosevelt. Acum insula este un centru rezidențial pentru cei cu venituri medii. Condiții bune de viață o au și veverițele jucăușe care nu se tem de om.
A consemnat
Ioan A. Borgovan
Foto: Alina Borgovan
Sursa: PUNCTUL – www.punctul.ro
