Cartea va fi lansată în 27 iunie 2017, ora 18,00, la Târgu-Mureș, și în 30 iunie 2017, ora 18,00, la Luduș.
La o cafea cu Dora şi Ovidiu (interviu realizat de Voicu Monica, inclus in volumul Într-un salon mizer din Occident)
Partea a II-a:
– Să revenim la poezie. De ce poezie, Ovidiu şi când ai început să scrii?
– Am început să scriu revoltandu-mă pe tot ceea ce nu puteam controla. Mai la început, pe la 13 ani, supărat pe Dumnezeu, iar mai apoi a devenit un ritual. Scriam ori de câte ori nu-mi ieşea planul aşa cum eu îl concepusem.
– Dacă ar fi alegi între poezie şi sculptură, care ar fi alegerea ta? Şi până la urmă, ce anume te inspiră?
– Aş alege lemnul, fără îndoială. Ce mă inspiră? Tot ceea ce pe alţii îi sperie.
– Haideţi să vorbim puţin despre fericire. Există, sau este doar un mit? Ce este fericirea pentru tine Ovidiu?
– Stabilitate. Din toate punctele de vedere. Niciodată n-am avut-o aşa cum o văd eu, aşa că, asta cred eu că m-ar face fericit pe deplin.
– Dora, tu, eşti fericită? Există această stare, sau este doar un ideal?
– Fericirea există în fiecare din noi dar trebuie să şti să o vezi. Fericirea mea înseamnă să trăiesc Astăzi şi nu Mâine şi mai ales nu Ieri.
– Împlinirea şi sensul vieţii. Vă simţiţi împliniţi. Aţi găsit care este sensul vieţii voastre? Dora, ce te face pe tine să te simţi împlinită?
– Acum 6 ani un înger a ales ca eu să îi fiu mama, el Paul-Christian, este sensul vieţii mele, fără de care nici nu aş putea să trăiesc. Datorită lui suntem o familie mai frumoasă şi mă simt o femeie împlinită, am tot ce mi-am dorit.
– Ovidiu şi tu te simţi un om împlinit?
– Sunt un om împlinit. Am tot ce alţii doar visează să le poată avea. Aş fi nedrept să spun altfel. Iar ca proiect de viitor, poate singurul meu gând e ca numele meu să rămână undeva, pe vreo lucrare, şi să poată fi mândră fiica mea, Denisse. Nu fără a mă gândi şi la omul de lângă mine, Jenny. Datorită ei nu am luat-o de nebun pe dealuri şi am păstrat echilibrul…
Va urma…
A consemnat
Monica Voicu
