Sunt mulţi ani de când comunitatea bogătenilor nu a mai avut prilejul să se reunească într-o aşa zi frumoasă şi bogată în trăiri spirituale şi culturale cum a fost cea din Ziua Domnului, 25 august 2013, a noua după Rusalii. În acea sfântă zi comunitatea creştină din localitate a fost invitată să se împărtăşească din bucuria înălţătoare a slujbei de sfinţire (târnosire) a Bisericii Ortodoxe Române, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavril şi Rafail”, din Bogata de Mureş, slujbă de reînnoire duhovnicească după efectuarea lucrărilor de repictare a interiorului bisericii, iar în a doua parte a zilei să participe la lansarea „Monografiei comunei Bogata, judeţul Mureş” şi la manifestările sportive şi culturale cuprinse în programul sărbătorii Fiii satului.
Sărbătoarea a început cu o seară înainte cu frăţeasca primire a Înaltpreasfinţiei Sale Andrei Făgărăşeanul, arhiepiscopul ortodox al Sibiului. Pentru cei interesaţi precizăm că, potrivit organizării interne a Bisericii Ortodoxe Române, parohia ortodoxă din Bogata de Mureş aparţine de Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia. Î.P.S. Irineu al Albei Iulia a binevoit să-i îngăduie Î.P.S. Andrei Făgărăşeanul să oficieze slujba de sfinţire a Bisericii ortodoxe din Bogata de Mureş, pe considerentul că înaltul ierarh sibian şi-a început misiunea cristică la Bogata. În oficierea slujbei de târnosire, care a început în interiorul Bisericii şi a continuat în curtea Bisericii în Altarul de Vară în prezenţa a sute de creştini, cei mai mulţi ortodocşi bogăteni şi oaspeţi veniţi din Cheţani, Luduş, Cuci şi din alte parohii, Î.P.S. Andrei i-a avut ca împreună slujitori pe părinţii diaconi Ovidiu Mureşan, din Sibiu şi Claudiu Păun, din municipiul Făgăraş, pe părintele Lucian Voşloban, protopopul ortodox al parohiei Luduşului, pe preotul pensionar Artenie Popdan, din Bogata, pe preoţii Pompei Laurenţiu, din Aţintiş, Ioan Santa (Grebeniş), Liviu Colcer-Iuga (Petrilaca), Petru Belean (pensionar, Petrilaca), Virgil Cândea (Gâmbuţ), Florin Chirilă (Dătăşeni), Constantin Toma (Crăciunelul de Sus – Alba), Constantin Florariu (Stăneşti – Bacău), Sergiu Covaci (Răzoare – Mureş), Ionel Suciu (Săuşa) şi Petru Ulea (Bogata de Mureş). Î.P.S. Andrei Făgărăşanu a sfinţit biserica prin stropirea cu apă sfinţită şi prin ungerea cu SFÂNTUL ŞI MARELE MIR, a oficiat Sfânta Liturghie, a înăşţat cuvântul de învăţătură, a dat citirea Diplomei cu numărul 93/2013, prin care Î.P.S. Irineu, arhiepiscopul ortodox al Albei Iulia, îl înzestrează pe preacucernicul preot Petru Ulea, din parohia Bogata de Mureş cu distincţia de sachelar şi cu dreptul de a purta brâul albastru, ca semne de recunoaştere a slujirii enoriaşilor din parohie şi a ţinerii cu cinste a dregătoriei. Din aceeaşi voinţă arhierească, Î.P.S. Andrei a înmânat DIPLOME DE ALEASĂ CINSTIRE preotului pensionar Artemie Popdan, domnului inginer Ioan Corla, din Luduş, care a suportat toate cheltuielile de repictare şi reabilitare a bisericii din Bogata, domnului Ioan Moldovan, din Cristeşti, domnului Bartha Laszlo, primarul comunei Bogata, domnului Ioan Nicoară, din Luduş, prim-curatorul Martin Guti, domnilor Ioan Mărginean, curator, Marcel Mogoş, şeful postului de poliţie din Bogata, Vasile Oroian, viceprimar al comunei Bogata şi curator parohial, Ioan Bologa, din Bogata, Nicolae Dordea, din Târgu Mureş, Vasile Dudilă, din Bogata. Cuvântul de mulţumire a fost rostit de părintele protopop Lucian Voşloban. În încheierea slujbei din Altarul de Vară, Î.P.S. Andrei Făgărăşanu a mulţumit preoţilor împreună slujitori, enoriaşilor care l-au primit cu atâta dragoste, dreptcredincioşilor care şi-au asumat responsabilităţi în reînnoirea bisericii şi în organizarea sărbătorii creştine şi i-a îndemnat pe toţi cei prezenţi să intre în Sfântul Altar, să sărute Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă, având convingerea că, după sfinţire, Biserica nu ne mai aparţine, ea este a Domnului Dumnezeu şi, intrând în ea, noi, oamenii, ne sfinţim. Printr-o altă slujbă, anume rânduită, Î.P.S. Andrei, părinţii diaconi şi preoţii au oficiat slujba de sfinţire a Capelei mortuare, zidită în Cimitirul comunei, prin cheltuiala Primăriei Bogata.
În timpul agapei creştine, Î.P.S. Andrei i-a îndemnat pe toţi participanţii, preoţi şi mireni, să-L slujească pe Dumnezeu până în uşa mormântului, fără nicio şovăire, s-a bucurat de întâlnirea cu enoriaşii din parohia Cheţani, unde L-a slujit pe Iisus Hristos timp de câţiva ani, a primit mărturiile preoţilor Petru Belean, Pompei Laurenţiu, Constantin Florariu, Petru Ulea, cuvintele de mulţumire ale domnului inginer Ioan Corla şi salutul de bun sosit în judeţul Mureş, adresat de domnul profesor doctor Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Naţional Mureş.
În timpul sărbătorii de la Bogata am avut bucuria să o cunosc pe doamna Mihaela Andrioaia (născută Mărginean), din Cluj-Napoca, originară din satul Dateş, comuna Cuci, străstrănepoată a tribunului din 1848, Ioan Mărginean, din Dateş, pe mama doamnei Mihaela, doamna Maria Mărginean (80 de ani), în casa căreia s-a păstrat cu sfinţenie patul în care a dormit Avram Iancu, în timpul vizitei sale la Dateş, pe doamna Maria Corla (81 de ani), mama inginerului Ioan Corla şi noră a unionistului Ioan Corla de la 1 Decembrie 1918, pe doamnele Ana Gebe, Ana Cătană (77 de ani), pe domnul Ioan Cătană, fiu al Dateşului, nepot al unionistului Cătană din Cercul electoral al Luduşului, pe omul de cultură Ioan Astăluş, scriitor, sculptor şi pictor român, pe doamna Maria Corla, medic din Luduş, pe farmacistul Dan Cosmin Corla, pe studentul Ioan Gabriel Corla.
Sărbătoarea de la Bogata de Mureş a continuat în după-amiaza aceleiaşi zile cu festivitatea de lansare a cărţii MONOGRAFIA COMUNEI BOGATA, JUDEŢUL MUREŞ, organizată în curtea Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa a sute de localnici şi oaspeţi. A început creştineşte, cu înălţarea rugăciunii „Tatăl Nostru” şi cu slujba de binecuvântare, oficiată de părintele protopop al Luduşului, Lucian Voşloban, împreună cu preotul paroh Petru Ulea, preotul Virgil Cândea, din Gâmbuţ şi preotul Constantin Florariu, din Stăneşti, judeţul Bacău.
Oficiile de moderator le-a îndeplinit domnul profesor doctor Nicolae Băciuţ, director al Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Naţional Mureş, editor al cărţii. Domnia sa le-a mulţumit distinşilor reprezentanţi ai clerului ortodox pentru înălţătoarea slujbă religioasă, bogătenilor şi invitaţiilor lor care au ales să-şi petreacă acea zi frumoasă de august în compania personalităţilor de seamă ai culturii mureşene, Mariana Cristescu, Lazăr Lădariu şi a autorilor monografiei, domnul profesor Mihai Stavilă, director al Şcolii Gimnaziale „Pentru Maior”, din Căpuşul de Câmpie, comuna Iclănzel, ambii autori ai monografiei străvechilor aşezări româneşti Căpuşul de Câmpie şi Lueriu, întemeietori şi neobosiţi îndrumători ai Ansamblului folcroric „Sânzienele”, membri activi ai cercului ASTRA, din oraşul Iernut, iar acum, coautori, împreună cu domnul ingineti Ioan (Nucu) Corla, din Luduş, ai Monografiei comunei Bogata de Mureş. Prezentând cartea din perspectiva valoroasei sala prezenţe în planul culturii naţionale şi a exerciuţiului de principal editor al monografiilor comunităţilor umane mureşene, domnul Nicolae Băciuţ, a apreciat-o ca lucrare de referinţă între lucrare de referinţă din judeţul Mureş, ca lucrare de căpătâi pentru fiecare bogătean înteresat sa descifreze evoluţia istorică mică, socială spirituală si culturală, a comunităţii locale, locul său .şi al familiei sale în evoluţia acestei frumoase şi bogate aşezări mureşene.
Cu alese cuvinte i-a rânduit în scenariul prezentării „Monografiei comunei Bogata, judeţul Mureş” pe doamna Mariana Cristescu, jurnalist, şef al Secţiei Cultură şi Artă a cotidianului „Cuvântul liber”, membră a Ligii Scriitorilor Români de Pretutindeni şi a Clubului de presă transatlantic, redactor al revistei „Vatra Veche”, din Târgu Mureş, corespondent al revistei „Clipa”, din oraşul Annaheim (California) şi al revistei „Phoenix Magazine”, din Arizona – SUA, autoare sau coordonatoare a 19 volume de literatură şi publicistică, a mii de articole, cronici şi interviuri, recompensată de foruri şi asociaţii culturale cu zeci de premii, cu titlurile de „Cetăţean de Onoare al Culturii” şi „Truditor la zestrea sufletului”, cu înalta distincţie VIRTUTEA LITERARĂ, cu medalia „Columna lui Traian – Roma”, care a adresat asistenţei şi autorilor monografiei sincerele sale gânduri: „Cu bucurie constat că şi aici, la Bogata de Mureş, se potriveşte aprecierea poetului Lucian Blaga, că veşnicia s-a născut la sat, precum şi adevărul înzidit în Imnul <<Deşteaptă-te, române!>> despre Biserica luptătoare întruchipată în misiunea cristică şi naţională a preoţilor români, mereu cu crucea în frunte. Sunteţi mulţi şi frmoşi la acest moment de sărbătoare, în care îi cinstiţi pe cei care s-au îngrijit să scrie şi să editeze Monografia comunei Bogata. Pe autorii ei, soţii Mihai şi Lucia Zamfira Stavilă, apostoli ai satelor, îi cunosc şi îi îndrăgesc de vreo 30 de ani. Îi regăsim şi în toate activităţile culturale, artistice şi spirituale din comuna Iclănzel, dar şi în multe iniţiative de suflet românesc din această parte a Câmpiei Transilvane. Cu aceeaşi deschidere şi-au dăruit talentul creator, energiile şi timpul readucerii în actualitate a îndelungatei istorii a comunei dumneavoastră, demers în care s-au întâlnit fericit cu disponibilitatea domnului inginer Ioan Corla de a susţine singur toate cheltuielile necesare tipăririi monografiei lansate astăzi”; pe domnul Dimitrie Poptămaş, profesor, mulţi ani director al Bibliotecii Judeţene din Târgu Mureş, preşedinte al Asociaţiei Culturale „Vasile Netea”, publicist, amfitrion şi moderator al aniversărilor istorice şi culturale, al lansărilor de carte programate la Institutul de Studii Socio-Politice „Emil Dandea”, pe care îl patronează: „Înainte de anul 1989 am cunoscut numeroşi învăţători şi profesori cu preocupări în istoria locală. Monografiile lor erau lucrări de licenţă, de grade didactice sau doctorat, depozitate, după finalizare, în bibliotecile instituţiilor de învăţământ superior sau în arhivele statului şi erau accesibile doar cercetătorilor ştiinţifici. După anul 1989, preocupările de acest gen au înflorit. Sălile Arhivelor Naţionale şi cele de lectură din marile biblioteci sunt mereu pline cu cercetători ai istoriei locale. Acum, aproape toate localităţile au monografii, tipărite în sute de exemplare, accesibile marelui public. Dintre toate, cea mai cuprinzătoare este Monografia comunei Bogata de Mureş, scrisă de experimentaţii autori Lucia Zamfira şi Mihai Stavilă, cadre didactice din Căpuşul de Câmpie, împreună cu domnul inginer Ioan (Nucu) Corla, un adevărat mecena al culturii din această parte a Câmpiei Transilvane, motiv pentru care domniile lor merită întreaga noastră consideraţie”. După ce a relatat despre incredibila poveste a corespondenţei trimisă de Biblioteca Naţională din Bucureşti, Bibliotecii de Stat din Bogota – Columbia, ajunsă, din neglijenţa Poştei Române, la Bogata de Mureş, i-a sugerat domnului inginer Ioan Corla să înfiinţeze o Asociaţie Culturală Bogata (România) – Bogota (Columbia).
Domnul profesor Lazăr Lădariu, redactor-şef al ziarului „Cuvântul liber”, scriitor, publicist, preşedintele Departamentului Central Judeţean Mureş al ASTREI, deputat în două legislaturi ale Parlamentului postdecembrist al României, autor a 38 de cărţi publicate (versuri, publicistică literară, memorialistică), personalitate de seamă a vieţii culturale mureşene şi naţionale prezentă în multe antologii şi volume colective, enciclopedii şi dicţionare, prieten şi colaborator al poetului Grigore Vieru, neobosit militant pentru drepturile românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, distins cu 106 medalii şi diplome, majoritatea de EXCELENŢĂ, de ONOARE, de MERIT şi cu medalia BRÂNCUŞI, conferită recent de Liga pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni: „Îl cunosc şi îl apreciez pe inginerul Ioan Corla încă din anii ’90, când eram pe aceeaşi baricadă a apărării interesului naţional. Îl cinstesc şi pentru interesul său pentru problemele materiale ale Bisericii Ortodoxe Române, din Bogata de Mureş şi pentru sprijinul generos acordat soţilor Lucia şi Mihai Stavilă în scrierea şi tipărirea Monografiei comunei Bogata de Mureş. Datorită acestor trei oameni de cultură, cu suflet mare, aveţi, dragi bogăteni, o carte de istorie locală adevărată şi foarte cuprinzătoare”. Impresionat de frumuseţea şi de bogăţia de informaţii de natură militară, istorică şi general umană a poemului AMINTIRE DE RĂZBOI, al poetului plugar Gheorghe Rus, prezentat fragmentar de profesorul Mircea Gheborean într-un capitol al Monografiei comunei Bigata, domnul Lazăr Lădariu s-a oferit să-l publice, în întregul său, pe propria cheltuială, hotărâre îndelung aplaudată de întreaga asistenţă.
Profesorul Mircea Gheborean şi-a construit alocuţiunea pe modelul oferit de plugarul poet Gheorghe Rus, prin a sa Amintire în versuri din Al doilea Război Mondial (1939-1945), îndemnându-i pe cei prezenţi, fie tineri, fie vârstnici, să fie atenţi la tot şi la toate, să-şi facă timp ca să consemneze în jurnalul vieţii lor propriile trăiri şi impresii generate de evenimentele remarcabile din viaţa comunităţii locale, din istoria patriei noastre, din evoluţia omenirii. În acest context, a apreciat generoasa întreprindere a domnului inginer Ioan (Nucu) Corla şi a soţilor Stavilă, monografiile datorate profesorilor Grigore Bota şi Gheorghe Andreica, romanele autobiografice semnate de Mircea Mol Ilarian şi Lucreţia Giurgea Alexandru, pe care le-a citit, istoria orală a domnului Romulus Şos.
Profesorul Sever Pop, din oraşul Iernut, i-a prezentat pe profesorii Lucia şi Mihai Stăvilă ca reprezentanţi de suflet ai Cercului ASTRA „Alexandru Macarie”, din Iernut, iar pe domnul inginer Ioan (Nucu) Corla, drept un mare sprijinitor al activităţilor culturale din zona Luduşului. Domnia sa a readus în memoria colectivă imaginea monumentului, poate unic în România, ridicat în memoria ultimilor locuitori ai satului Dateş După Deal.
Cu deosebit interes au fost receptate alocuţiunile autorilor Monografiei comunei Bogata.
Prof. Lucia Zamfira Stavilă: „Ca autoare a acestei monografii am avut prilejul să cunosc viaţa bogătenilor la ea acasă, bătând din poartă-n poartă, pe toate străzile comunei. Peste tot am fost primită cu drag, iar cei intervievaţi mi-au oferit informaţii şi documente pe care le-am păstrat cu sfinţenie în propria ladă de zestre, unele dintre ele moştenite de la înaintaşi. Cu siguranţă, bogătenii vor găsi şi alte mărturii ale trecutului. Pe acestea le vom cuprinde într-o viitoare ediţie, adăugită şi revizuită, a monografiei. Aduc mii de mulţumiri celor care au avut încredere în proiectul nostru, în primul rând domnului inginer Ioan (Nucu) Corlam din Luduş, administraţiei locale, preotului pensionar Artemie Popdan, consiliului parohial, domnilor Nicolae Băciuţ, Lazăr Lădariu, tuturor celor care au întregit lucrarea cu propriile lor contribuţii, domniilor voastre, dragi bogăteni şi oaspeţilor veniţi din Târgu Mureş, Luduş, Iernit, Cuci, Sângiorgiu de Mureş, Sălcud, Căpuş, Dateş, Miercurea Ciuc, prezenţi la festivitatea de lansare a acestei lucrări de referinţă pentru istoria Bogatei de Mureş.”
Profesor Mihai Stavilă: „prin lucrarea pe care o lansăm astăzi, ne aducem o modestă contribuţie la cunoaşterea trecutului, atât a celui îndepărtat, cât şi a celui mai apropiat de noi, până în zilele noastre, al localităţii Bogata de Mureş, a devenirii sale istorice. Elevii, tinerii şi adulţii din această comunitate vor putea înţelege mai bine ce importanţă, ce valoare spirituală au pentru ei vechimea, continuitatea de vieţuire în acest spaţiu geografic şi istoric, participarea bogătenilor la evenimente cruciale din istoria României, cum ar fi Răscoala de la 1784-1785 a lui Horea, Cloşca şi Crişan, Revoluţia de la 1848-1849, Mişcarea memorandistă, Primul şi Al Doilea Război Mondial, regimul comunist, dezvoltarea democratică de după decembrie 1989, integrarea în Uniunea Europeană. Bogata m-a făcut mai bogat sufleteşte. De-acum mă simt şi eu bogătean. Prin lucrările noastre, bogătenii vor fi mai bine cunoscuţi în România şi în Europa, pentru că scrierile noastre sunt citite deja în Elveţia, Serbia, Grecia. Scrierile nostre promovează ideea de armonioasă convieţuire, în spirit european, a românilor majoritari cu etnicii maghiari, romi, germani. Scrierile noastre sunt dovezi indubitabile că poporul român s-a format ca popor creştin şi că şi-a întemeiat existenţa pe legea creştină a iubirii aproapelui.”
Inginer Ioan Corla: „Mulţumesc bunului Dumnezeu că ne-a permis, mie şi familiei mele, să constribuim la reînnoirea duhovnicească a Bisericii Ortodoxe din Bogata, mie şi profesorilor Lucia şi Mihai Stavilă să dăm comunităţii bogătene monografia ei, să trăim împreună această minunată sărbătoare. Cred că a sosit timpul ca Primăria comunei, Consiliul local Bogata să înceapă demersurile legislative pentru organizarea, în fiecare an, a Zilelor comunei Bogata, după modelul sărbătorilor comunitare din România şi din spaţiul Uniunii Europene.”
Părintele Petru Ulea, preotul paroh al locului a prezentat odiseea lansării Monografiei comunei Bogata, carte scoasă de sub tipar în anul 2010, la Editura Nico, din Târgu Mureş, dar prezentată public doar în ziua târnosirii (sfinţirii) Bisericii Ortodoxe cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Sfinţia sa a promis să-l sprijine pe domnul inginer Ioan (Nucu) Corla în strădania sa de a îmbogăţi monografia cu noi mărturii din viaţa obştei ortodoxe de aici, dar şi din viaţa întregii comunităţi bogătene.
Frumoasa festivitate de lansare a monografiei a încheiat-o în mod fericit şi înălţător domnul profesor doctor Nicolae Băciuţ cu recitări din creaţia bunului şi regretatului său amic, poetul Grigore Vieru. Bogătenii i-au înconjurat cu simpatie pe oaspeţii de seamă din Târgu Mureş, pe autorii monografiei, cu care s-au întreţinut cordial. Dintre cei care au obţinut şi autografe cu dedicaţie, i-am remarcat pe membrii familiei Vasile Corla, pe doamnele Doina Pop, Dana Fülöp, Lucia Berţia, Maria Moldovan, fiice ale Bogatei de Mureş, pe domnul Octavian Chebuţiu, venit tocmai de la Miercurea Ciuc, împreună cu soţia sa, pe tânărul Vlad Deac, nepot al domnului Romulus Şoş, care a cumpărat exemplare din monografie şi pentru familia regretatului Florentin Moldovan, fiu al Bogatei, fost patron al S.C. COMAT Târgu Mureş.
Sărbătoarea comunitară Fiii satului a continuat cu întrecerile sportive desfăşurate pe terenul sintetic din apropierea Căminului cultural (aflat în renovare) şi s-a încheiat cu un atractiv spectacol folcloric în aer liber. Un model promiţător pentru viitoarele zile ale comunei Bogata de Mureş.
A CONSEMNAT,
MIRCEA GHEBOREAN
