În mod firesc, identitatea și personalitatea fiecărei localități este dată și de clădirile sale, de amenajările edilitare, de istoria care-și pune amprenta pe imaginea care s-a format și s-a întipărit în memoria afectivă a locuitorilor săi. Orașul Luduș nu deține prea multe construcții spectaculoase din punct de vedere arhitectonic, dar îndeosebi în centrul vechi al orașului există câteva clădiri și ansambluri de locuințe care și-au pus pecetea pe retina multor generații de ludușeni. În ultimii ani au dispărut clădirile morii Flacăra și Biblioteca orășenească, dar au apărut busturile lui Mihai Viteazul și Ady Endre, parcul Unirii a primit o altă înfățișare, s-au înnoit unele clădiri și încă este loc de bine pe strada Republicii, artera care traversează orașul dinspre Tîrgu Mureș, spre Cluj – Napoca.
„Flacăra” nu mai luminează
Prima clădire postbelică ridicată în scopuri culturale a fost cinematograful „Flacăra” situat pe strada Cinema colț cu str. Republicii. Era anul 1952 și clădirea impunătoare a devenit pentru mulți ani locul preferat al celor care căutau câteva ore de destindere. Primul director a fost Bazil Damian, urmat de Victoria Șafranek, Viorica Bonta, Maria Sămărghițan și Ioan Moldovan cel care după anul 1989 a pus lacătele pe uși. Dar, așa cum spune prof. Mircea Gheborean, „În această clădire s-a făcut educație prin film, de multe ori aici având loc manifestări culturale interesante legate de filmele care rulau. Se organizau „Zilele filmului românesc” în cadrul „Săptămânii cultural – artistice ludușene”. Dar, anii au trecut, a venit „cutremurul” din decembrie 1989 și mai rapid decât ar fi crezut cineva, epoca de glorie a filmului văzut pe ecranul mare a apus. Noile condiții socio-economice, dar în primul rând licărirea aproape în permanență a micului ecran au eclipsat „flăcara” marelui ecran astfel că porțile cinematografului au fost ferecate pentru mai mulți ani. Totuși, acestea s-au deschis pentru puțin timp, atunci când Întreprinderea Cinematografică București, filiala județeană Mureș a predat întregul inventar administrației locale care s-a trezit cu o grijă în plus, cu o cheltuală neplanificată pentru bugetul local. Acum, primarul Cristian Moldovan spune că Primăria nu are voie să schimbe destinația clădirii, aceea de cinematograf. „Ar trebui să găsim o sursă de finanțare cu care să reabilităm clădirea care începe să se degradeze și să procurăm instalații la standardele actuale”, spune primarul. Necazul este că Primăria nu poate investi în această clădire și nici speranțe mari nu se întrevăd în viitor. O primă prioritate în domeniul cultural ar fi reabilitarea Casei de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” construită în anii 70 ca sală de ședințe și cu multe anexe construite ulterior. De altfel, orașul are și alte priorități și redeschiderea cinematografului are mici șanse de reușită. „Primăria nu are voie, conform protocolului de preluare, să schimbe destinația clădirii, dar în cazul încheirii unui parteneriat public – privat cu o societate comercială, cu un investitor serios, soarta clădirii ar fi alta”, spune Cristian Moldovan. Deocamdată, acest investitor nu a venit, dar au apărut mesteceni la balcon (nu este un titlu de film!) și alte degradări care trebuie stopate în speranța că vor veni și zile mai bune pentru o clădire deosebită a orașului.
Centrala Termică din „Bradului”
Libertatea postdecembristă și calitatea nesatisfăcătoare a agenta ului termic livrat prin sistemul de încălzire centralizată a stins flacăra de la cazanele Centralei Termice de cartier. Au trecut mulți ani de la acea dată și asta se vede foarte bine la fosta CT de pe strada Bradului. Geamurile sparte și pereții scorojiți, lacătele de pe uși arată că pe acolo nu mai trece nimeni. Totuși, ce se întâmplă cu acea clădire dintr-un cartier mare, cartierul Dacia? „Am vrut să facem acolo un centru de zi pentru persoane vârstnice, să accesăm fonduri externe, dar cofinanțarea noastră pentru acest proiect era foarte mare și am fost nevoiți să renunțăm”, spune primarul Cristian Moldovan. Acum, administrația publică locală speră să apară și alte surse de finanțare, eventual pentru alte domenii de activitate, astfel încât să se poată amenaja și spațiul acela. O soluție ar fi vânzarea imobilului, s-a făcut o evaluare , s-a propus Consiliului local un proiect de hotărâre, dar acesta a picat la vot. În prezent clădirea a rămas în rezerva Primăriei și așteaptă o idee viabilă sau o propunere pentru reabilitare.
A consemnat
Ioan A. Borgovan
Sursa: PUNCTUL – www.punctul.ro
