Ideea de unitate națională a tuturor românilor a parcurs un drum lung care a fost presărat cu nenumărate obstacole politice și istorice. De la efemera unire a celor trei provincii românești înfăptuită de Mihai Viteazul a crescut continuu și s-a dezvoltat nobila idee unionistă care a culminat cu intrarea României în primul război mondial „numai pentru împlinirea dezideratului fundamental al desăvârșirii statului național” (Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu), iar Liga Culturală de la București afirma că „Pentru păstrarea unității culturale ni se impune unitatea politică”.
Curentul favorabil unirii, intern și internațional, au creat premisele înfăptuirii actului istoric de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 care consfințea desăvârșirea statului național român, un vis al multor generații devenit realitate. Spre bucuria românilor, la primul punct al Hotărârii de la Alba Iulia era prevăzut că: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie (1 decembrie) 1918, decretează unirea acestor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România….”.
Vestea cea mare a importantului act istoric a fost adusă de „reprezentanții îndreptățiți” ai ludușenilor participanți la Adunarea Națională de la Alba Iulia și împărtășită consătenilor în Piața din centrul localității, devenită ulterior a Unirii.
O inițiativă remarcabilă a Primăriei orașului s-a materializat în anul Centenarului prin inaugurarea unui complex statuar în care au fost amplasate busturile turnate în bronz a unificatorului Mihai Viteazul, al Regelui Ferdinand I, Reginei Maria și a politicienilor Ion I. C. Brătianu și Iuliu Maniu. Au fost prezenți atunci un mare număr de cetățeni, oameni politici, ofițeri în activitate, în rezervă și în retragere, preoți, elevi, s-au rostit alocuțiuni și s-au depus jerbe de flori.
După 102 ani
În acest an, festivitățile destinate celei mai importante sărbători ale românilor s-au desfășurat conform Ordonanței de Urgență a Guvernului prin care s-au stabilit modalitățile de exprimare a cetățenilor în localitățile țării. În orașul Luduș, în Piața Unirii, acolo unde în 1918 un mare număr de cetățeni au primit vestea Unirii venită de la Alba Iulia au fost prezenți mai puțin de 15 participanți.
Au ținut să depună trei jerbe de flori primarul Cristian Moldovan, Liviu Botezan, Sebastian Căpușan, Liviu Popa și Dorin Grama reprezentanții Primăriei, protopopul ortodox Lucian Voșloban, coloneii în rezervă Sever Popovici și Valer Cecălăcean, doi reprezentanți ai presei și doi reprezentanți ai cetățenilor.
Ceremonia simplă s-a repetat și în cartierul Gheja acolo unde, la Monumentul Eroilor căzuți în Primul Război Mondial a fost onorată invitația făcută de consilierul Gelu Puia, reprezentantul cartierului în Consiliul Local.
La finalul ceremoniilor, primarul Cristian Moldovan ne-a declarat: „Ne-am întâlnit astăzi în Piața Unirii și în cartierul Gheja în condițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului care a recomandat ca numai în București și în reședințele de județ să se organizeze evenimente ample cu prilejul zilei de 1 Decembrie. Noi, la Luduș în cerc restrâns, angajați ai Primăriei, reprezentanții bisericii și ai armatei am decis că este de datoria noastră să depunem jerbe de flori la Grupul statuar din Piața Unirii, să marcăm acest eveniment important pentru noi, Ziua Națională a României și Ziua Marii Uniri. După scurta ceremonie de la Luduș, am fost și în cartierul Gheja, acolo unde în anii precedenți nu am fost de Ziua Națională. Acum, la solicitarea consilierului local Gelu Puia și a comunității de acolo, am depus o jerbă de flori la Monumentul Eroilor căzuți în luptele Primului Război Mondial”.
A consemnat
Ioan A. BORGOVAN
Foto: Sebastian CĂPUȘAN
Sursa: ZI DE ZI – www.zi-de-zi.ro
