LUDUȘENI, LA PRAZNICUL ADORMIRII MAICII DOMNULUI
În actualul calendar creștin românesc sunt înscrise cu cerneală roșie toate praznicele de pomenire și de cinstire a Maicii Domnului, Preafericita Fecioară Maria. Le transcriu în ordinea lor calendaristică: Buna Vestire (25 martie), Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (15 august), Nașterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (8 septembrie), Intrarea în biserică a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (21 noiembrie), Soborul Preasfintei Năsscătoare de Dumnezeu (26 decembrie, a doua zi de Crăciun).
Creștinii practicanți știu că atunci când o pomenim, o cinstim și Îi înălțăm rugăciuni, Preasfânta Fecioară Maria se roagă și Ea pentru noi înaintea Dumnezeului cel Viu Iisus Hristos și a Tatălui Ceresc.
Cele mai vibrante și multe rugăciuni Îi sunt adresate la praznicul Adormirii Maicii Domnului (15 august).
De mai multe ori, în timpul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, slujitorii Altarului, cântărețul, corul bisericesc și obșta enoriașilor se roagă așa: „Cuvine-se cu adevărat să Te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai slăvită, fără de asemănare, decât serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe Tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim”.
Sinceri până la capăt, creștinii practicanți, mărturisesc în rugile lor către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu că au grabnic nevoie de ajutor, pentru că sufletul lor s-a ticăloșit și a fost robit de noaptea minciunilor, clevetirilor, vorbăriei, a nepăsării și neputinței, de fiara urii, defăimării și răzbunării de patimi, și a uitat de legea iubirii dumnezeiești.
Cu acestea și cu multe alte adevăruri despre viața pământească și despre pregătirea pentru trecerea în veșnicia lui Dumnezeu s-au întărit sufletește creștinii ludușeni participanți, duminică, 15 august 2021, la slujbele religioase oficiate în cele cinci biserici ortodoxe și în cea greco-catolică din orașul Luduș.
Nu puțini au fost ludușenii care, în acea zi de prăznuire a Adormirii Maicii Domnului, stând acasă din motive de vârstă înaintată sau de boală, au urmărit la „Trinitas TV” sau „Radio Trinitas” ale Patriarhiei Române slujba religioasă de la Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului de la Putna, județul Suceava, mănăstire ajunsă la al 555-lea an de existență a sa și la cei 150 de ani de la Marea Sărbătoare Națională, organizată în 1871, de Junii Academici Români.
Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, participanți la aniversare, au readus în actualitate mesajul creștin al tinerimii române culte din anul 1871: tinerii sunt datori să fie entuziaști în misiunea de regenerare a sufletului și credinței neamului nostru și de permanentă revigorare a unității românilor de pretutindeni, pentru că viitorul este al tinerilor.
Și la Luduș, și la Putna s-a precizat că întreaga teologie a Adormirii Maicii Domnului se regăsește în următorul tropar, glasul 1: „Întru naștere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare; mutatu-te-ai la viață, fiind Maica Vieții și cu rugăciunile Tale mântuiești din moarte sufletele noastre”.
PRAZNIC DE HRAM LA BISERICA „SFINȚII MARTIRI BRÂNCOVENI”, DIN LUDUȘ
Cinstiților drepmăritori creștini din Parohia Ortodoxă IV, Sfinții Martiri Brâncoveni le sunt ajutători, sfătuitori, protectori cerești, mijlocitori și modele de urmat Domnului Iisus Hristos, în înțelesul preceptului „Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și-mbrăcat!”
Prima filă a relației duhovnicești dintre ludușeni și Sfinții Martiri Brâncoveni este semnată de tânărul preot ludușean Viorel Ormenișan, când a început demersurile la Arhiepiscopia Ortodoxă Alba pentru înălțarea unui locaș de cult, de trebuință celor peste o mie de locuitori din cartierul Luduș-Vest, care, de mulți ani se plângeau de distanța prea mare dintre locuințele lor și Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, din vechiul centru civic al Ludușului, la care erau arondați.
Demersul său, susținut de enoriași, a găsit înțelegere și aprobare la Arhiepiscopie, după ce un prosper om de afaceri român s-a oferit să fie principalul sponsor al lucrărilor de construcție a viitoarei biserici.
În ziua de 16 aprilie 2018, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Irineu, însoțit de un sobor de preoți, a oficiat slujba religioasă de sfințire a pietrei de temelie a Bisericii „Sfinții Martiri Brâncoveni”. Evenimentul i-a bucurat și entuziasmat pe enoriașii din zonă, care au și început să ajute, fiecare după posibilități.
În data de 1 mai 2018, constructorul avea șantierul organizat. Forță de muncă exista, principalul sponsor s-a ținut de cuvânt. Zidurile bisericii se înălțau văzând cu ochii. Peste un an întregul lăcaș de cult era, în întregime, la stadiul de construcție în roșu, înconjurată de schelărie. La demisolul clădirii, au fost executate lucrările de finisaj, de pictură, de ridicare a mesei sfinte și de înălțare a iconostasului. În data de 14 mai 2019, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Irineu, însoțit de un sobor de preoți, între care se afla și părintele paroh Viorel Ormenișan, au sfințit acel spațiu ca Paraclis al viitoarei biserici.
De atunci și până astăzi, în acel Paraclis, cucernicul părinte a oficiat, ajutat de diacul Grigore Cucuiet și de corul bisericesc, de epitropi și alte persoane, slujbele religioase de fiecare zi (utrenii și vecernii), cele duminicale și de sărbători, spovedanii și împărtășiri, botezuri, căsătorii religioase, parastase. La 16 august 2019, a fost organizată prima sărbătoare de hram a Bisericii „Sfinții Martiri Brâncoveni”. Mulțumirea și bucuria enoriașilor a fost mare atunci.
Martie 2020 a adus vești îngrijorătoare, restricții sanitare (mască, distanțare, dezinfectare obligatorie), infectări, spitalizări, decese, toate provocată de invizibilul Coronavirus Covid-19. Au urmat scenariile de cod roșu, de cod galben, de cod verde, izolări la domiciliu, carantine, suspendarea slujbelor religioase în biserică, oprirea lucrărilor la lăcașul bisericii.
Începând cu luna mai 2021, au venit și relaxările guvernamentale. Printre ele au fost și cele privind libertatea de reluare a slujbelor religioase în spațiu liber. Apoi și în interiorul bisericii, cu anumite restricții (mască, distanțare, număr de participanți).
În sfârșit, duminică, 15 august 2021, după Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de sărbătorire a Adormirii Maicii Domnului, pe platoul din fața bisericii, consiliul parohial, în deplină conlucrare cu enoriașii din parohie, mai bine-zis cu enoriașele, au organizat întâlnirea de suflet, sărbătoarea de hram.
Pe mese, au fost oferite, unii-altora, pahare cu colivă, tăvi uriașe cu lipii (umplute cu varză sau brânză), pe multe-multe platouri cu felii de cozonac cu nucă, mac, cacao, dulcețuri, coșărci și coșuri cu fructe, în principal prune, apă minerală, sucuri carbogazoase, dar și câte un pahar de vin. Așa cum fac românii la parastas și pomeniri, la praznic de hram.
Luni dimineața, 16 august 2021, în Paraclis a fost oficiată slujba de pomenire a Sfinților Martiri Brâncoveni: Constantin vodă, fiii săi Constantin, Ștefan, Radu, Matei și stolnicul Ianache, având ca sursă liturgică lucrarea „Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni”, publicată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în anul 2013, la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, de unde poate fi comandată de oricare român doritor să aibă acasă o emoționantă și convingătoare lecție de viață și de credință închinată Domnului Iisus Hristos.
Au consemnat
Mircea GHEBOREAN și Sanda NICHITA
Sursa: CUVÂNTUL LIBER – www.cuvantul-liber.ro
