În numele Societății Culturale „Alexandru Papiu Ilarian”, din Târgu Mureș, domnii Eugen Hurubă, secretar și Dr. Nicolae-Dragoș Ploeșteanu, președinte, profesori la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade”, din Târgu Mureș, în parteneriat cu Consiliul parohial al Bisericii Ortodoxe „Dintre Brazi” din Sibiu, cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și cu președinția din Sibiu a Asociației Transilvane pentru Literatura și Cultura Poporului Român, a avut loc sesiunea de toamnă, din data de 26 octombrie 2019, a Societății Culturale „Alexandru Papiu Ilarian”, pentru a evoca personalitatea lui Alexandru Papiu Ilarian.
Au participat membri ai comunității academice, profesori universitari și cercetători științifici din România, studenți târgumureșeni, elevi ai Colegiului Național „Alexandru Papiu Ilarian”, din Târgu Mureș, membri fondatori ai Societății Culturale „Alexandru Papiu Ilarian”, locuitori din comuna Papiu Ilarian, din municipiile Târgu Mureș, Sibiu și din orașul Luduș.
Deplasarea din Târgu Mureș, prin Luduș, la Sibiu s-a făcut cu un autocar oferit de Societatea de turism „Travel”.
La Sibiu, evenimentul a început cu slujba de pomenire la mormântul lui Alexandru Papiu Ilarian, de la Biserica „Dintre Brazi”, oficiată de preoții ortodocși Mihai Sămărghițan și Călin Sămărghițan, tată și fiu, de preotul greco-catolic Marius Bebeșelea.
Domnul profesor Dr. Mircea Duțu, a dat citire Cuvântului de prețuire adresat participanților de academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, document pe care îl reproducem in extenso:
Cuvânt de prețuire
Cinstirea de către Institutul de Cercetări Juridice, Societatea culturală care îi poartă numele și ASTRA a lui Alexandru Papiu Ilarian este ca o datorie de cinste a unor instituții reprezentative de cercetare științifică și culturală. Marele cărturar și om politic Alexandru Papiu Ilarian merită să fie onorat de întreaga Românie a cărei rotunjime a ilustrat-o pe deplin: născut și format în Transilvania, a activat la Revoluția din 1848 (și nu numai) în Țara Românească și a fost profesor de drept roman la Universitatea din Iași. De asemenea, marele om merită prețuit de întreaga Europă, în ambianța căreia s-a specializat prin studii înalte, în care s-a realizat ca diplomat și spre care a trimis simboluri ale civilizației și culturii românești. Academia Română are însă de arătat mai multă gratitudine și cinstire față de ilustrul savant, de a cărui „Istorie a românilor din Dacia Superioară” s-a ocupat (prin munca academicianului Ștefan Pascu, fost rector chiar al Universității Naționale a Daciei Superioare) și care l-a primit între membrii săi la 1868. A fost primul academician care a rostit un discurs de recepție, inaugurând astfel o impresionantă tradiție. Mesajul Academiei vine prin vocea distinsului profesor și cercetător Mircea Duțu, directorul Institutului de Studii Juridice, care continuă și opera marelui predecesor pe tărâmul dreptului. „Să ne bucurăm, așadar” (Gaudeamus, igitur!), că românii de astăzi știu să-l prețuiască la Sibiu – unde-și doarme somnul de veci – pe Alexandru Papiu Ilarian, un arhitect al României moderne.
Ioan-Aurel Pop
26 octombrie 2019
La mormântul lui Alexandru Papiu Ilarian, mort în 11/23 octombrie 1877, au fost depuse coroane și jerbe de flori, împodobite cu eșarfe în culorile roșu, galben și albastru, precum și lumânări aprinse. Părintele paroh Călin Sămărghițan a avut amabilitatea să prezinte mureșenilor epitaful de pe soclul crucii de căpătâi „Alessandru Popu Ilarianu, născutu în Budiul Transilvan v.27 sep. 1827-Doctor legi, profesor iuris-consultu, Minist Int. Procuror general. Membru Soc. Academice Române. Mortu în Sibiiu 11/23 oct. 1877” și să atragă atenția asupra calităților de mare valoare artistică a suplei coloane în stil corintic ce susține sobrul bust al academicianului Alexandru Papiu Ilarian, ambele opere ale sculptorului Cauer, realizate în marmură albă de Carrara, în anul 1880.
După o scurtă pauză de masă, evenimentul a continuat în clădirea Bibliotecii ASTRA, situată pe strada George Barițiu. Pe drumul de legătură, mureșenii au trecut pe strada Alexandru Papiu Ilarian, au admirat busturile turnate în bronz ale marilor bărbați români făuritori ai României moderne și ai Marii Uniri din anul 1918, zidurile cetății medievale, bulevardul transformat în scuar pietonal, mărginit de elegante chioșcuri alimentare, aglomeratul spațiu al jucătorilor de șah.
Ajunși în foaerul Bibliotecii ASTRA, au participat la Simpozionul „Alexandru Papiu Ilarian – personalitate a justiției românești moderne”.
Deschizând lucrările Simpozionului, domnul profesor dr. Eugen Hurubă, a mulțumit pentru prezență mureșenilor și distinșilor invitați participanți la evenimentul care marchează începutul unui nou capitol în activitatea Societății Culturale „Alexandru Papiu Ilarian”, din Târgu Mureș. Către aceiași dragi iubitori ai lui Papiu Ilarian și-au îndreptat recunoștința și domnii conferențiar dr. Nicolae-Dragoș Ploeșteanu, președinte executiv și profesor Petru Nemeș, președinte de onoare al Societății Culturale Alexandru Papiu Ilarian.
Organizatorii mureșeni ai evenimentului cultural de la Sibiu, din 26 octombrie 2019, i-au oferit domnului profesor dr. Mircea Duțu, director al Institutului de Cercetări Juridice „Academician Andrei Rădulescu”, din cadrul Academiei Române, onoarea să deschidă lista conferențiarilor. Domnia Sa și-a început disertația, conturând o imagine de ansamblu a complexei personalități Alexandru Papiu Ilarian, căruia i se rezervă un spațiu generos în viitoarea Istorie a Justiției din România, aflată în stadiul de finalizare la Academia Română. Cu argumente documentate științific, a demonstrat că Memoriul din 1860 pe care Alexandru Papiu Ilarian l-a înaintat domnitorului Alexandru Ioan Cuza a constituit temelia marilor reforme din anii 1860-1866, proiectul celei mai rodnice activități de elaborare de legi din acea perioadă de clădire a României moderne. Studiind evoluția gândirii juridice din spațiul românesc (Transilvania, Moldova, Muntenia, Basarabia, Bucovina) a constatat cât de mult este influențată ea de dreptul natural modern și de organicismul școlii juridice germane, cât de benefică a fost contribuția reprezentanților Școlii Ardelene, a juriștilor Mihail Kogălniceanu și Alexandru Papiu Ilarian la conturarea specificului românesc, dar și că actuala gândire juridică românească respiră în trăirea Marii Uniri din anul 1918, deși o pândesc pericolele globalizării.
Profesorul universitar Augustin Lazăr, de la „Universitatea 1918”, din Alba Iulia, a mărturisit că participarea la evenimentul de cinstire a memoriei lui Alexandru Papiu Ilarian îi oferă satisfacția ca, domnia sa, cel de al 38-lea procuror general al României să vorbească despre cel de al treilea procuror general român, Alexandru Papiu Ilarian, care a inițiat Legea de secularizare a averilor mănăstirești, închinate Muntelui Athos. În acest context s-a referit la moștenirea juridică romană cuprinsă în Tablele legii municipale (imprimate pe tăblițe de bronz), descoperite de arheologii români în Dobrogea românească. A explicat de ce făuritorii de legi, de reforme, precum și cei care veghează la aplicarea lor își fac mulți și aprigi dușmani.
Domnul profesor dr. Daniel-Mihail Șandru, de la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, din cadrul Academiei Române, a focalizat comunicarea sa pe o realitate mai puțin cunoscută: Alexandru Papiu Ilarian a fost un om de știință, revoluționar, academician și autor de cărți pentru tezaurul nostru istoric, a fost primul academician român primit după întemeietorii Societății Academice (1869) a fost primul academician român care a ținut un Discurs de recepție (87 de pagini), a avut o contribuție importantă la alcătuirea Dicționarului Tezaur și a tradus cartea lui Dimitrie Cantemir, „Creșterea și descreșterea Curții otomane”.
Doamna cercetător științific asociat dr. Irina Alexe, de la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, din cadrul Academiei Române și-a exprimat bucuria reîntâlnirii atâtor ardeleni cu Papiu Ilarian, unul dintre marii bărbați români a căror lucrare a stat la baza statului modern român (1859), a Independenței de Stat (1877-1878) și a Marii Uniri (1918). Călătorind prin Transilvania și Moldova, a avut bucuria să constate că sunt numeroși români care, după ce au studiat în alte state europene, au revenit în țară, aidoma tinerilor din secolele anterioare, ca să-și slujească neamul românesc. „Învățăm și noi, cei astăzi, să slujim Țara, știind că România nu a fost întotdeauna mare, precum nici astăzi nu este mare. Învățăm de la înaintași, inclusiv de la Alexandru Papiu Ilarian, să ne respectăm înaintașii, să ne îmbogățim sufletul cu spiritul lor și să dăruim semenilor noștri mintea și brațele noastre, cu gândul la viitorul țării și al neamului românesc”.
Domnul cercetător științific Tudor Avrigeanu, de la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, din cadrul Academiei Române: „Astăzi, aici, la Sibiu, vorbim despre Alexandru Papiu Ilarian, l-am prezentat nu doar ca un om al timpului său, ci și ca pe un român al timpului nostru. Pe Papiu Ilarian îl consider Abraham Lincoln al românilor. Lincoln a fost eroul unui război civil pentru libertate. Papiu Ilarian a fost eroul unui război civil în Țară, prin Țară, pentru Țară, atunci când a fost aplicată Legea pentru secularizarea averilor mănăstirești. Papiu a fost eroul care s-a opus amestecului german, rusesc, turcesc, maghiar în treburile interne ale României. Similitudinea textelor lui Abraham Licoln și Papiu Ilarian se explică prin trimiterile la cursurile lui Savian (cunoscute și lui Lincoln și lui Papiu), care pot fi surprinse în conceptul liberal „Statul apare în popor, prin popor, pentru popor”. De fapt și acest concept este o secularizare a dogmaticii teologice „Cu Hristos, prin Hristos, pentru Hristos”. Secularizarea dogmaticii teologice în regimurile fascist și comunist a alunecat dezastruos spre înlocuirea suveranității lui Dumnezeu cu suveranitatea omului atotputernic, stăpân peste tot și în toate, ateu fanatic”.
Concluzionând, domnul dr. Eugen Hurubă, a adăugat temelor surprinse de conferențiari, propriile constatări: „Papiu Ilarian a fost mureșean atât prin timpul petrecut în zona mureșeană, cât și prin educația primită de la părintele său, preotul Bucur Ioan Pop, paroh în localitatea mureșeană Budiu (azi, Papiu Ilarian). De altfel, în rubrica din Matricola bisericii în care a fost botezat, este făcută mențiunea Marusian Alexandru Pop. Studiindu-i opera, beneficiem de întreaga lui gândire și lucrare în folosul neamului românesc”.
Lista vorbitorilor a încheiat-o doamna Elena Macavei: „Sunt o artistă din Târgu Mureș. Suntem aici în sediul Bibliotecii ASTRA, din Sibiu. Am suficiente imbolduri să precizez că Alexandru Papiu Ilarian, lucrând pentru realizarea marii unități spirituale a românilor, a îndeplinit idealurile marelui Andrei Șaguna, părinte al societății ASTRA”.
Înainte de despărțire, domnul profesor dr. Mircea Duțu, a dăruit fiecărui participant câte un exemplar din cartea sa „Temeriuri juridico-instituționale ale României Mari”, Editura Universul Juridic, București, 311 pagini.
Momentul sibian, din 26 octombrie 2019, rămâne în amintirea mureșenilor membri ai Societății Culturale „Alexandru Papiu Ilarian”, ca unul dintre luminoasele repere ale vieții lor dăruite Țării și neamului românesc.
A consemnat
MIRCEA GHEBOREAN
FOTO: dr. NICOLAE-DRAGOȘ PLOEȘTEANU
