Așa cum stă pe harta țării, ai zice că satul Gâmbuț, din județul Mureș, e un loc trist, resemnat şi fără chef de viaţă. Ai zice că aici s-a adunat toată suferinţa şi tot necazul lumii, dar nu e aşa. La Gâmbuț e multă credință şi speranţă. Aici, până şi lumina se rânduieşte mistic, desenând pe câmpurile înverzite icoane de linişte şi de reculegere. Poate că pare exagerat, dar la Gâmbuț nu poţi fi ateu. Asta poate explică fervoarea religioasă a sătenilor, iar Biserica ortodoxă cu hramul ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” unde s-a săvârșit Taina Sfântului Maslu, stă mărturie.
”Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu”
Așa am găsit această așezare într-o zi de mare praznic, de Izvorul Tămăduirii, când, în Biserica satului păstorită de părintele paroh Virgil Cândea a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de către un sobor de doisprezece preoți, conduși de părintele protopop de Luduș, Lucian Voșloban.
Când a început să bată clopotul bisericii, vestind începerea Sfintei Taine, brusc, tot satul se animă şi se regăseşte în imaginea febrilă, aproape cinematografică, a unui singur trup ce așteaptă îngândurat întâlnirea cu Hristos Cel înviat.
Slujba Tainei s-a săvîrșit în linişte desăvârşită, cu pace, râvnă şi cutremur, de la Amin până la Amin, până la Ectenia întreită, trecând prin cele șapte Evanghelii și mai multe Rugăciuni ale ungerii și pînă la Apolisul de încheiere. Credincioșii s-au rugat împreună cu preoții, au îngenuncheat la citirea Evangheliilor, înghesuindu-se toți sub patrafirele preoților, ca niciunul din cei prezenți să nu rămână pe dinafară, iar în momentul citirii numelor încrise pe pomelnice ochii unora striveau două lacrimi între gene. Poate că pentru credincioșii din Gâmbuț, plânsul este o altă formă a rugăciunii, un plâns al smereniei creştine, care te îndeamnă să renunţi dintr-o dată la ale tale şi să te micşorezi cu de la sine putere, pentru ca în golul creat să încapă Dumnezeu, laolaltă cu dragostea şi mila Lui dulce, săţioasă şi plină de alin.
Din locul lui, ales cu anume sfială printre ceilalţi preoţi slujitori, parohul bisericii, Virgil Cândea, când şi când, cuprinde mulţimea dintr-o privire. Scrutează discret, cercetează şi verifică dacă e vreo lipsă sau o tulburare anume şi, apoi se întoarce la ale lui, mulțumit, cu o bucurie numai de el știută.
Încet, încet, slujba Sfintei Taine ajunge la final, iar după cuvântul de învățătură rostit de părintele protopop Lucian Voșloban, toți credincioșii au fost invitați la Căminul Cultural, pentru a participa la un spectacol de muzică populară susținut de grup de artiști din Turda, precum și de solistul Mihai Poșteanu.
În acest sat răsfirat, ce pare o plângere în surdină revărsată în doine sau oftată în rugăciuni către Dumnezeu, am înţeles că forţa credinţei e de necuprins, iar oamenii locului, avându-L pe Dumnezeu alături și fiind păstoriți de părintele Virgil Cândea, nu pot fi decât puternici.
A consemnat
Dorin Grama
