Orașul New York văzut noaptea de pe platforma superioară a „Top of the rock” din Rockefeller Center pare a fi o copie în oglindă a cerului înstelat. De la înălțimea celor 67 de etaje miliardele de becuri luminoase par licurici care clipesc într-un joc continuu. Imagine asemănătoare în toate cele patru zări și totuși, există o excepție. Spre nord se detașează un dreptunghi întunecat, o arie în care domnește întunericul. Văzută în lumina soarelui aceeași zonă se detașează prin culoarea verde și atunci realizezi că privești…
CENTRAL PARK
În mai multe rânduri am străbătut aleile acestui parc unic în lume și de fiecare dată am apreciat ideea înființării lui în primul rând, apoi modul de realizare și costurile uriașe, bănuiesc.
Totul a început în a doua jumătate a secolului XIX când realizarea construcțiilor din jur a luat un mare avânt și a fost anticipată nevoia unui „plămân verde” în pădurea de piatră care se contura. În 1858 a fost terminat proiectul, după care au început lucrările de amenajare. Pe o suprafață de 340 ha s-au plantat o jumătatea de milion de copaci și de arbuști, s-au transportat cantități impresionante de pământ și de piatră. Mai mult, s-au adus stânci uriașe din care s-au construit formațiuni care sugerează peisaje montane. Astăzi, în parc este o afluență mare de vizitatori de toate vârstele. Mulți turiști, dar și mulți localnici care, cu prichindei de mână sau în cărucioare, evadează pentru câteva ore din furnicarul de piatră din apropiere. Pentru aceștia, pentru cei mici s-a amenajat o mini grădină zoologică în care am văzut cu surprindere cum adulți sau copii se entuziasmau în fața unui țarc în care viețuiau câteva oi cu blană murdară și o văcuță care ar fi trebuit să iasă la pensie demult. Însă, pentru newyorkezi era un punct de atracție deosebit. Pe lângă gazonul pe care aveai voie să calci fără grijă, în parc sunt amenajate câteva lacuri interesante și vreo 30 de poduri și podețe aruncate peste ape și alei.
Întâlnirea de la lac
Auzisem de terasa Bethesda și de concertele date de tineri interpreți aflați pe primele trepte ale scării care duce la glorie. Fântâna arteziană este impresionantă, la fel și scara largă care formează un amfiteatru cu fața spre lac. Am văzut-o mai întâi din barca închiriată de la debarcaderul din apropierea Boathouse, apoi și din apropiere. Din păcate, grupul de tineri care se credeau artiști m-a decepționat. În schimb, am avut o întâlnire deosebit de plăcută la barul menționat mai sus. După ce cu câteva zile înainte așteptând să intrăm la meciul Simonei Halep de la US Open l-am văzut pe Sebastian Checicheș, fost fotbalist la Mureșul Luduș stând la rând la o altă intrare și nu ne-am întâlnit, în Central Parc am avut bucuria să ne vedem. Sebi lucrează în New York de cinci ani și de patru este la același loc de muncă, ceea ce este un semn de mare seriozitate. Am depănat câteva amintiri și ne-am despărțit cu regretul că timpul trece uneori prea repede.
Printre multele atracții din parc îl amintesc pe cel mai mare lac (42 ha) cu o fântână arteziană și o pistă circulară cu zgură pentru jogging, mozaicul creat de Yoko Ono în amintirea lui John Lennon, Belvedere Castle și rondurile și copacii aflați la începutul toamnei. Și totuși, „iarba verde de acasă” pare mai frumoasă.
FLUVIUL HUDSON.
În lungime de 507 km, fluviul Hudson pornește în călătoria sa din munții Adirondacks și se varsă în Oceanul Atlantic în apropiere de New York. Este o arteră importantă de comunicație fiind legat prin intermediul unor canale și râuri de marile lacuri din nord, adevărate mări, Erie, Ontario, Superior, Michigan și Huron de la granița cu Canada, precum și cu lacul interior Oneida. După încheierea unor importante lucrări hidrotehnice, flviul Hudson a devenit o importantă cale de navigație facilitând legături pe calea apelor cu râurile Delaware, St. Lawrence și Connecticut. În amonte de New York, fluviul parcurge o zonă turistică pusă în valoare de un parc statal în zona Palisades, Bear Mountain, cu lacuri și amenajări de trasee pentru turiști. Pe ultima porțiune înainte de vărsarea în Oceanul Atlantic, fluviul delimitează orașele New Jersey și New York.
HENRY HUDSON.
Cel care a dat numele său unui important fluviu american s-a născut în Anglia în anul 1565 și a dispărut la propriu, în anul 1611 după ce echipajul corăbiei sale s-a răzvrătit și l-a abandonat într-o mică ambarcațiune în apele agitate ale golfului care mai târziu îi va purta numele. Henry Hudson a fost unul dintre exploratorii care au încercat să găsească o cale navigabilă, în nord, spre Oceanul Pacific. Timp de doi ani a navigat de-a lungul coastei Atlanticului în amonte de actualul fluviu Hudson. Navigatorul a trăit periculos așa cum trăiau aventurierii în acele vremuri. A fost în slujba olandezilor, dar și a englezilor ceea ce a creat dispute asupra noilor ținuturi descoperite în lumea nouă. În cele din urmă, olandezii au conolizat teritoriile din arealul fluviului, iar englezii au luat ăn posesiune pentru Coroana Marii Britanii zone mari din Canada. Acum fluviul este american iar porțiunea din nordul New Yorkului spre Yonkers și mai departe oferă priveliști încântătoare văzute de pe malul drept, abrupt și împădurit. La fel de spectaculoasă este și întinderea de ape înspre New Jersey traversat și străbătut îndeosebi de nave care transportă turiști.
EAST RIVER.
Chiar dacă are o lungime de doar 26 km, această importantă cale navigabilă desparte insula Manhattan de cartierele Bronks, Queens și Brooklyn din New York. În multele raite pe care le-am făcut în oraș ne-am întâlnit în multe locuri cu acest râu care are o lățime între 200 și 1200 m. Loc suficient pentru amenajarea unor docuri, depozite și instalații portuare. În nordul Manhattanului, râul are legătură cu fluviul Hudson prin râul Harlem și Canalul Spuyten Duyvil. Cele mai importante insule de pe East River sunt Wards, Randalls și Roosevelt, despre care am mai scris.
A consemnat
Ioan A. Borgovan
Foto: Alina Borgovan
Sursa: PUNCTUL – www.punctul.ro
