Septembrie – octombrie 1944. După înfăptuirea actului istoric de o mare însemnătate internațională de la 23 august 1944 prin care a fost înlăturată dictatura militaro-fascistă, armata română trece în Transilvania în urmărirea armatei Germaniei fasciste. Se urmărea totodată eliberarea nord-vestului Transilvaniei cedat Ungariei hortyste prin dictatul de la Viena. După ample operațiuni de război desfășurate pe un front larg, bătălia crucială s-a dat la Oarba de Mureș, un episod de război impresionant, intrat în seria faptelor de arme strălucite din Istoria României.
Lupte grele, eroice
Confruntarea dintre armata română și cea germană s-a desfășurat pe un front în lungime de circa cinci kilometri pe dealul Sângiorgiu, loc întărit cu lucrări genistice, și cazemate din beton și tancuri transformate în piese de artilerie fixe. Unitățile armatei române au fost incluse în cadrul Grupului de armate sovietice comandate de generalul Trofinenko, ceea ce a influențat decisiv acțiunea românilor. Dealul Sângiorgiului cu cele trei cote topografice: 409 m la vest, 495 m la mijloc și 463 din partea de vest au fost atacate de nenumărate ori din poziții foarte expuse tirului inamic. Trecerea Mureșului, apoi înaintarea pe pantele repezi ale dealului au fost tot atâtea capcane mortale pentru ostașii români. Până la 10 octombrie 1944 când germanii s-au retras, pierderile armatei române s-a ridicat la impresionanta cifră de 11.000 de militari.
Recunoștință celor care s-au jertfit
Din monografia orașului Iernut scrisă de prof. Gheorghe Andreica în anul 2007 am aflat că „în apropierea localității Sfântul Gheorghe, pe locul numit „Dealul Bisericii”, a fost ridicat un impunător monument care glorifică faptele de arme ale armatei române de la Oarba de Mureș”. Proiectul monumentului a fost întocmit de ing. Virgil Moldovan din Tîrgu Mureș, iar sculptura în piatră de granit aparține sculptorului Irsay Mozes din comuna Stânceni – Mureș locul de unde provine și granitul. Pe soclul masiv de beton în două trepte se sprijină o coloană înaltă de 12 metri. Inscripția laconică, dar evocatoare „Glorie eroilor români căzuți pentru patrie” evocă jertfa bravilor militari din acei ani cumpliți de foc și moarte. Acolo, în apropierea monumentului au fost amenajate morminte individuale pentru cei cunoscuți și morminte colective pentru cei necunoscuți. De-a lungul anilor, cu ocazia sărbătorilor, la 9 Mai, 23 August și 25 Octombrie oficialitățile civile și militare au organizat depuneri de coroane și evocarea faptelor de arme din război.
După patru decenii…
… mai exact din anul 1985, memoria colectivă este înprospătată printr-o acțiune inedită pentru țara noastră. În acel an, primar al orașului Iernut era Vasile Cornea, un român care a lăsat ceva în urma sa, adică o idee simplă și genială totodată. Tabăra de sculptură „In memoriam” trebuia să cuprindă câte 11 sculptori în piatră care să creeze o operă monumentală pentru muzeul în aer liber de la Oarba de Mureș. În cele 11 ediții preconizate urmau să fie realizate un total de 121 de opere de artă „un imens imn de slavă scris în limbajul pietrei prin puterea evocatoare a artei” (Gh. Andreica). Din 1985 și până la schimbarea regimului politic în 1989 s-au desfășurat primele cinci ediții, după care prioritățile administrației locale, județene și naționale au fost altele și așa se face că deabia în acest an se organizează cea de-a 11 ediție. Și ultima.
Era timpul…
În acest an, Consiliul Județean Mureș s-a implicat cu toate forțele în finalizarea proiectului „In memoriam”. Coordonatori ai proiectului sunt Iulian Praja – director – manager, Vasile Cornea, Primăria orașului Iernut, prof. Călin Bogătean, directorul Centrului Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureș (CJCTEA), Balazs Istvan – director economic și Alin Bucur de la CJCTEA Mureș. Un rol important în proiect îl are Ioan Astăluș cu o triplă misiune: delegat la Viștea pentru alegerea blocurilor de piatră, coordonator administrativ al taberei de la pensiunea „Lotus” – Râpa Dateșului și autor al uneia dintre cele 11 opere de artă. Încheiem consemnând numele celorlalți 10 artiști: Radu Granaci și Grigore Sultan – Republica Moldova, Gheorghe Pop – Tîrgu Mureș, Dan Tudora – Galați și bucureștenii Alexandru Vlad Ciobanu, Mihai Cozma Gabriel, Dragoș Manea, Alexandru Marinete și Mihai Petre Nilă. Vom reveni cu alte amănunte de la festivitatea de amplasare a monumentelor la Oarba de Mureș, probabil, din 19 august 2017.
A consemnat
Ioan A. Borgovan
Sursa: PUNCTUL – www.punctul.ro
