Ideea de unitate naţională a tuturor românilor a parcurs un drum lung presărat cu nenumărate obstacole politice şi istorice. De la efemera unire a celor trei provincii româneşti făcută de Mihai Viteazul a crescut şi s-a dezvoltat ideea unionistă culminând cu intrarea României în primul război mondial „numai pentru împlinirea dezideratului fundamental al desăvârşirii statului naţional” (român), scria Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu, iar Liga Culturală de la Bucureşti afirma că „Pentru păstrarea unităţii culturale ni se impune unitatea politică”. Curentul favorabil unirii, intern şi internaţional, au creat premisele înfăptuirii actului istoric de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 care consfinţea desăvârşirea statului naţional român, un vis al multor generaţii devenit realitate. Spre bucuria românilor, la primul punct al „Hotărârii de la Alba Iulia era prevăzut că: „Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie (1 decembrie) 1918, decretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România….”. Vestea cea mare a importantului act istoric a fost adusă de „reprezentanţii îndreptăţiţi” ai luduşenilor participanţi la Adunarea Naţională de la Alba Iulia şi împărtăşită consătenilor în Piaţa din centrul aşezării, devenită ulterior a Unirii.
După 100 de ani…
Apropierea centenarului Marii Uniri a creat din nou o anumită efervescenţă patriotică în rândul cetăţenilor şi administraţiei locale. La începutul anului 2018, primarul Cristian Moldovan a iniţiat un proiect important pentru marcarea momentului istoric de la Alba Iulia, apoi Consiliul local a aprobat amplasarea unui ansamblu statuar în Piaţa Unirii. Pe drumul de la teorie la practică s-a implicat consilierul Liviu Botezan, Ioan Corla de la Fundaţia Culturală „Ardealul”, Liviu Popa de la ADP şi încă mulţi alţii. Între sponsori s-au regăsit SC Tereos, SC Kompotech, SC Vitafoam, SC Azomureş cu sume substanţiale. Autorul sculpturilor este maestrul Simion Moldovan din Reghin, iar cel care a turnat în bronz lucrările este maistrul turnător Santa Csaba din Sovata. Noua amenajare de pe latura de vest a parcului, adiacentă străzii Republicii cuprinde cinci busturi turnate din bronz cu înălţimea de 110 cm, aşezate fiecare pe un soclu de granit cu dimensiunea de 55 cm X55 cm X180 cm. Cele cinci personaje istorice au avut contribuţii remarcabile în înfăptuirea Marii Uniri.
Mihai Viteazul
A fost om politic şi conducător militar, Domn al Ţării Româneşti (1593 – 1601), al Transilvaniei (1599 – 1600) şi al Moldovei (1600). A luptat pentru întărirea administraţiei centrale şi apromovat alianţe antiotomane, după care din 1595 a început lupta de eliberare. A repurtat victorii la Putinei, Stăneşti, Şerpăteşti, Călugăreni şi Giurgiu. În 1599 l-a învins pe Andrei Bathory la Şelimbăr şi a cucerit Transilvania după care, în luna mai 1600 a cucerit şi Moldova înfăptuind pentru prima oară unirea celor trei provincii Româneşti. Visul frumos al Unirii începe să se destrame în septembrie 1600 şi se încheie cu asasinarea sa în 1601. Mihai Viteazul a fost cel care a trezit în inimile românilor ideea de unitate naţională, act înfăptuit doar la 1 decembrie 1918.
Regele Ferdinand I (1865-1927)
De origine germană, de Hohenzollern Sigmaringen , rege al României (1914-1927) a studiat la Universităţile germane din Tubingen, Leipzig şi Bonn şi la şcoala militară din Kassel. Conform Constituţiei României, în lipsa urmaşilor direcţi a lui Carol I, tronul României i-a revenit lui Ferdinand, nepot de frate al regelui Carol I, după ce în 1889 a fost desemnat moştenitor al Coroanei. După moartea regelui Carol I, Ferdinand a devenit rege al României în 1914. Are meritul de a intra în război în 1916 alături de Antanta devenită câştigătoare în primul război mondial. Fiind de partea învingătorilor, România a realizat alipirea Transilvaniei şi Basarabiei la Patria Mamă.
Regina Maria (1875-1938)
S-a născut Maria Alexandra Victoria de Saxa – COBURG şi GOTHA. Prin căsătoria cu viitorul rege al României, prinţul Ferdinand de Hohenzollern în 1892 a devenit regină a României în 1914. A întărit legăturile diplomatice cu Anglia susţinând interesele politice şi economice ale României. A insistat pentru încheierea alianţei cu Antanta şi a insistat pe ideea de unitate naţională a celor trei provincii româneşti. Alături de regele Ferdinand a fost încoronată ca suverani ai României în 15 octombrie 1922 la Alba Iulia.
Ion I.C. Brătianu (1864-1927)
A fost un om politic român, născut în judeţul Argeş (Florica). A devenit membru al Partidului Naţional Liberal în 1895 şi preşedinte al partidului (1909-1927). De-a lungul anilor a fost ministru de interne, de război, de externe, al lucrărilor publice şi prim ministru în 1908-1910, 1914-1918, 1918-1919, 1922-1926 şi în 1927. În epocă era considerat ca fiind eminenţa cenuşie a regelui Ferdinand. A militat pentru o apropiere politică şi economică de Franţa şi Anglia. A fost conducătorul delegaţiei române la Conferinţa de pace de la Versailles în urma căreia România a obţinut Transilvania şi Bucovina. Printre cele mai importante realizări au fost reformele agrară şi electorală şi intrarea României în război de partea Antantei. Pentru meritele sale, în 1923 a devenit membru al Academiei Române.
Iuliu Maniu (1873-1953)
S-a născut la Bădăcin şi a devenit unul dintre conducătorii luptei politice de eliberare a românilor din Transilvania de sub dominaţia austro-ungară, fiind principalul organizator al demersurilor politice pentru Unire. A fost preşedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), preşedinte al Partidului Naţional Român (1918-1926) şi al Partidului Naţional Ţărănesc (1926-1933 şi 1937-1947) A fost prim ministru ( 1928-1930 şi iunie-octombrie 1930, 1932-1933). După 23 august 1944 s-a opus cu mijloace democratice influenţei sovietice în politica şi economia ţării. În 1947 a fost arestat, judecat într-un proces politic şi condamnat la închisoare pe viaţă. A fost întemniţat şi a murit în închisoarea de la Sighet.
Ceremonia de inaugurare
În ultima săptămână din luna noiembrie activitatea din Piaţa Unirii s-a intensificat acolo unde Liviu Popa şi oamenii de la ADP, sculptorul şi realizatorul soclurilor din piatră, Liviu Botezan şi Sebastian Căpuşan au contribuit fiecare, după un plan minuţios întocmit, la finalizarea importantului şi impozantului obiectiv cultural-istoric.
În ziua marii sărbători, prezenţa unui mare număr de luduşeni a dat greutate evenimentului care a început cu intonarea Imnului Naţional al României. Alături de un mare număr de luduşeni au fost prezenţi prefectul judeţului, Mircea Duşa, senatorul Horea Soporan, deputatul Dinu Socotar, vicepreşedintele CJ Mureş, Alexandru Câmpean şi ofiţerii în rezervă sau în retragere Gheorghe Popa, Ioan Stan, Stoica Muşat, Sever Popvici, Ioan Rusu, Emil Cecălăcean, Ionel Costin, Ioan Frunză, Gheorghe Moldovan şi Gheorghe Stoica. Slujba de pomenire a fost oficiată separat de preoţii ortodocşi Lucian Voşloban, Constantin Savu, Valer Moldovan , Mihai Cercel şi Viorel Ormenişan şi de preoţii greco-catolici Sorin Valer Russu şi Ioan Jidveian, dar au cântat împreună „Nu uita că eşti român”. Despre semnificaţia momentului, cel mai important din acest an la care participă luduşenii au vorbit primarul Cristian Moldovan şi prefectul Mircea Duşa. Complexul statuar al părinţilor fondatori ai statului naţional unitar român a fost realizat prin contribuţia exclusivă a sponsorilor cărora primarul le-a acordat câte o diplomă aniversară. De asemenea, a fost relevată contribuţia cu totul deosebită a consilierului Liviu Botezan pentru realizarea monumentului care va dăinui peste veacuri. Mulţumiri au primit şi ing. Ioan Corla, Simion Moldovan, Santa Csaba şi Andras Doczy. Au fost depuse imense coroane din garoafe roşii din partea Parlamentului României, Instituţiei Prefectului, Primăriei oraşului Luduş, Consiliului Judeţean şi Diviziei 4 Gemina Cluj-Napoca. Ceremonia militară şi religioasă s-a încheiat cu defilarea celor trei plutoane comandate de mr. Daniel Mocanu. Au urmat fotografii, depuneri de flori din partea cetăţenilor mândri că au fost contemporani cu această ceremonie unică în viaţa lor.
A consemnat
Ioan A. Borgovan
Sursa: PUNCTUL – www.punctul.ro
