Ar fi trecut probabil fără comentarii un incident petrecut la Cheţani, în noaptea de sâmbătă spre duminică, dacă nu am fi primit o sesizare din partea unui cititor, indignat de cele întâmplate. Despre ce este vorba?
“Luni pe la orele 8 dimineaţa, în dreptul satului Cheţani, pe malul Mureşului s-a întâmplat o minune: peşti de la cei mici de o palmă, până la somn de 17 kile, după unii, chiar de 50 de kile după alţii, ştiucă de 6 kile, mrene de 3-4 kile,se găseau la discreţie, mai ceva ca la supermarket. Oamenii, mulţi săraci, printre ei şi de etnie romă, au cules „mana căzută din cer”, după cum ne-a scris cel care ne-a făcut sesizarea. Desigur, peştii n-au căzut din cer, au venit pe apă, plutind cu burta-n sus, ca urmare a unui accident ecologic, consideră cei care bănuiesc că vinovată de accidentul considerat „dezastru” ar fi Fabrica de Zahăr de la Luduş, Tereos.
Garda de Mediu aşteaptă rezultatul analizelor
Încercând să aflăm ce s-a întâmplat am sunat la Garda de Mediu Mureş. Comisarul Mate Janos ne a spus că au primit o sesizare de la Cheţani, adăugând că au fost „colegii la faţa locului, s-au recoltat probe şi după ce vor avea buletinul de analiză în funcţie de rezultat se vor lua măsuri”.
ABA a dat amendă de… 40.000 de lei
Următoarea instituţie, Administrația Bazinală de Apă Mureș în cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”. Purtătorul de cuvânt, Fokt Călin, foarte amabil şi comunicativ, după ce ne-am întreţinut cordial m-a dirijat spre directorul instituţiei, ing. Nicolae Bărbieru, ca unul care este mai în măsură de a-mi da relaţii. Iată ce am aflat: „Deversare accidentală din lagună în râul Mureş prin deschiderea unei valve, de o persoană neautorizată , asta din punctul de vedere al fabricii de Zahăr, din punctul nostru de vedere e mai puţin important cum a fost acţionată valva, noi am impus securizarea zonei, să nu aibă acces acolo oricine”, a spus directorul, iar după o scurtă consultare cu colegii de birou, a precizat că „a fost amendată fabrica cu 40.000 de lei şi s-au trasat măsuri ferme pentru a securiza zona pentru a nu avea acces persoanele neautorizate”. Din discuţia purtată am înţeles că fabrica nu are voie să facă deversări necontrolate. În perioada campaniei de prelucrare a sfeclei de zahăr se fac analize zilnice , se cere aprobare de la ABA Mureş pentru deversări controlate. „Aşa ceva nu s-a mai întâmplat. Apa tehnologică de la fabrica de zahăr a ajuns în Mureş. Biologii au luat probă de apă şi probă de peşti, în bidoane sterilizate, dar analizele pe care le-am făcut nu sunt gata, pentru că unele se fac repejor, altele durează, fiind de complexitate”, a mai spus directorul ABA. Încercând o explicaţie pentru moartea peştilor, am ajuns la concluzia că lipsa de oxigen e principala cauză. Apa cu nămol obturează bronhiile peştilor, se depune pe bronhii şi crează probleme de respiraţie, ducând la mortalitate, de aceea fabrica Tereos e considerată vinovată pentru moartea peştilor.
Fabrica de zahăr a luat amendă de…20.000 de lei
Şi dacă toate privirile se-ndreaptă spre fabrica de Zahăr, să vedem ce zic cei de la Tereos. Am format numărul fix al centralei, am ascultat 9 variante de taste pe care ar trebui să apăs, dar niciuna nu se referea la conducerea companiei, ori eu voiam să vorbesc cu directorul Teseros, ing.Adrian Luţă. Am mers pe ultima opţiune, aceea de a aştepta ca operatoarea să-mi preia apelul. Dacă la ABA se cântă Mica Serenadă de Mozart, la Teseros nu am recunoscut fragmentul, de îmi sună încă în urechi şi acum, ceea ce nu e de mirare, că l-am ascultat de câteva ori, preţ de peste 5 minute repriza. Şi asta după ce amabila operatoare mi-a zis ” o clipă, să văd dacă e în birou”. O fi mers pe jos de n-a ajuns nici peste 5 minute, după care am reluat apelul, iar şi iar, fără să-mi mai răspundă altcineva decât robotul cu cele 9 variante. Am luat alt telefon, am reluat operaţiunea, de data asta am zis de ce îl caut pe domnul director, mi s-a explicat că ” era cu un francez şi acum a plecat prin fabrică”, dar în cele din urmă după un alt concert am obţinut „desigur” numărul de mobil al domnului director. Şi am reuşit să vorbim. Bineînţeles citise despre peştii morţi ( e un semn bun, Punctul e citit în judeţ!) şi a început prin a-mi da de ştire că Fabrica nu e vinovată! „Eu atât pot să vă spun că nu este din cauza noastră. Nu este din cauza melasei.Oamenii nu ştiu ce-i aia melasă.” Apoi am discutat despre cei care postează tot felul de informaţii pe facebook, „unele verificabile, altele nu”, vorbesc în necunoştinţă de cauză. Că a mai fost un caz în vară, pe Arieş, dacă am înţeles bine, când au venit, au luat probe şi au plecat , nu erau atât de afectaţi emoţional, că a rămas totul în aer, probabil pentru că erau în concediu. „Melasa e un lichid gros, conţine zahăr, dar nu mai este rentabil să extragem, se vinde, nicidecum nu se aruncă. La fel şi borhotul se dă la vite. „N-are ce să fie pe bronhiile peştilor, nu de la noi din fabrică”, a mai accentuat directorul. Şi totuşi aţi luat o amendă? l-am întrebat. „Am luat” , dar nu am înţeles de ce , dacă fabrica nu e de vină. Să întreb de la Garda de Mediu, de ce, mi-a sugerat directorul. După ce i-am spus că vorbisem cu cei de la Mediu şi ei aşteaptă rezultatul analizelor înainte de a se pronunţa,, „cei de la Mediu sunt mai înţelepţi. Au mare dreptate”, a fost de părere Adrian Luţă. Din repetate întrebări şi răspunsuri am înţeles că apa din fabricaţie ajunge în lagună, de unde se devarsă după aprobare doar. „Nu deversăm de capul nostru , se fac analize în laboratoarele noastre, se cere aprobare de la ABA Mureş, apa asta e de anul trecut acolo”, a concluzionat directorul. Admite însă că putea să fie „o mică scurgere, accidentală, dar de hoţi nu te poţi apăra că sunt mereu înaintea ta cu un pas”, cu toate astea , totuşi, „nu-i din cauza noastră!”
Ce spune primarul din Cheţani
Toamna primarii din teritoriu răspund mai greu, dar au bunul obicei de a te resuna dacă nu au răspuns din prima, Astfel am reuşit să aflu părerea primarului din Cheţani, Cucerzan Marius. Din păcate a fost ocupat, nu a văzut peştii morţi , dar a auzit de ei, şi le-a dat recomandarea sătenilor să nu consume. ” i-am avertizat să nu consume ca să nu fie probleme”. Apoi mă întreabă: „vă daţi seama ce poluare putea să fie dacă a murit şi somn de 50 de kile?” Amenda de 20.000 i se pare prea mică pentru paguba produsă. Şi face repede un calcul” la 17 lei kilul de crap, nici o tonă-două de peşte, şi câţi au murit! Nimeni nu dă socoteală nimeni nu răspunde. Nu-i pe teritoriul nostru. De la calea ferată cum ieşi de aici aparţine de Luduş. Sunaţi-mă mâine, la prânz să vă mai dau nişte detalii! Şi din nou încercând să ne imaginăm cum puteau să vină peştii cu apa, cum au fost împinşi spre apa stătută, aproape de mal, de unde au fost adunaţi de localnici.
Ce spune un localnic
„Se spune neoficial că amenda pentru poluare ar fi între 30 şi 60 de mii de lei, tot neoficial fabrica ( de zahăr) ar fi primit amendă de 40.000 de lei- Tot neoficial se aude că braconierii ar fi fost de vină. Că ei au dat drumul la apa din laguna aceea. Nu lucrează, ca să prindă şi să vândă peştii. Acum 13-15 ani era la modă să devrse în apă melasa. Tot satul prindea peşti. De câţiva ani i-au oprit. Nu mai au voie să polueze apa, dar accidental se mai întâmplă. În 12 iunie a mai fost o plouare şi nu am aflat nimic. Fabrica, staţia de epurare sau ţăranii care au ierbicidat au spălat în Mureş tractoarele! Au fost afectaţi mai mulţi kilometri de râu, pe distanţa Cheţani -Ocna Mureş- Atunci au murit mai mulţi peşti, a fost ceva mai toxic , sau concentraţia mai mare. peste to se braconează. Dacă e adevărată chestia cu laguna, atunci cei din Luduş sau Gheja trebuie să fi fost.. În zona noastră în Gheja se braconează cel mai mult.Sunt mulţi săraci şţi mulţi romi. Dincolo de Mureş? Nu e nimic, Doar teren arabil. Nu avea ce să polueze de acolo., Cei din poză (peştii) erau morţi de 4-5 ore. Multă lume n-a ştiut, dar cei care au prins dimineaţa sigur au mâncat , că nu sunt toxici. Peştii au fost afectaţi de melasă sau de reziduuri de zahăr, asta e clar. Veneau la mal ameţiţi la apa mică. Cei mai tari îşi revin, scapă, restul mor! Îmi arată o poză făcută anul trecut. E ceva mizerie ce venea şi se depunea pe firele pescarilor . Culmea, era tot după perioada de recoltare a sfeclei. Că o fi de la fabrică, că o fi de la staţia de epurare, nu ştiu. Dar a venit două zile. Peştii nu au fost afectaţi. Eu nu am fost acasă, din păcate . Să mă uit personal la laguna aia, Şi să văd dacă acolo e problema, urme trebuie să fie , e clar.”( „să nu-mi apară numele, vă rog!”)
Ce spune băiatul de la AJVPS
„Mi-a zis un băiat că sună pe cineva din zonă. Acel cineva i-a spus să meargă acasă de la pescuit că vine melasă pe apă. Cică în zona Gheja a fost la pescuit. Ala, prieten cu băiatul de AJVPS pe care l- am sunat, merge acasă că vine melasa pe Mures….era clar ca ceva nu e în regula…
Și…dacă stați de vorba cu orice pescar din sat,o sa confirme ca în fiecare an,în septembrie vine melasa pe Mures… Cantități mici,dar vine și se prinde de fire.Seamănă cu vata de zahar. Bucăți mici care vin pe apa. Melasa an de an vine de când mă ştiu! Sau ce o fi vata aia! Peşti morţi doar anul ăsta!” (idem)
Subiectul nu e încheiat!
A consemnat
Erika MĂRGINEAN
Sursa: PUNCTUL – www.punctul.ro
