Creştinii ortodocşi din întreaga lume sărbătoresc Duminica Floriilor – sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim. În această zi, Biserica a rânduit să fie dezlegare la peşte, iar în seara de Florii vor începe deniile din Săptămâna Patimilor. Aproximativ 1,5 milioane de români îşi aniversează ziua onomastică de Florii. Potrivit statisticilor din cele 1.493.074 de persoane care poarte nume de flori, 630.115 sunt femei pe majoritatea chemându-le Viorica (150.180). Acestora li se adaugă cele care poartă numele de Florentina (125.132), Floarea (96.025), Florica (95.673) sau Florina (77.559). Motiv de sărbătoare este şi pentru femeile care poartă şi alte nume cu rezonanţe florale, cum ar fi: Camelia (72.777), Margareta (55.503), Violeta (56.303), Lăcrămioara (33.747), Delia (28.698), Narcisa (12.229), Crina (18.952) sau Iris (1.494). Aniversate vor fi şi persoane cu nume mai rar întâlnite, precum Dalia (2.732), Anemona (744), Micşunica (637), Crizantema (303) sau Panseluţa (444). Dintre bărbaţii pe care îi vom sărbători mâine, cei mai mulţi poartă numele de Florin (326.529) sau Viorel (148.197). Alături de aceştia, vor petrece şi cei pe care îi cheamă Florian (55.119), Florea (33.517) sau Florentin (24.339). Lor li se vor adaugă cei care răspund la apelativul Florinel (13.636), Narcis (12.758) ori Trandafir (2.546). Cei mai puţini dintre sărbătoriţi poartă numele de Bujor (1.623), Ghiocel (1.192), Florica (425) sau Crin (192).
“La mulţi ani” tuturor luduşencelor şi luduşenilor care poartă nume de flori!
Creştinii romano-catolici şi cei protestanţi sărbătoresc duminică, 21 aprilie, Sfintele Paşte, sărbătoare care alături de Naşterea Domnului, este cea mai importantă şi mai veche din calendar. Potrivit tradiţiei, în această zi, pe masa fiecărui creştin de rit catolic trebuie să fie cozonaci proaspeţi, ouă roşii şi preparate din carne de miel. În acest an, Paştele catolic este sărbătorit cu o săptămână înaintea celui ortodox.
Încă de vineri, pelerinii din oraşul vechi al Ierusalimului au pornit pe Via Dolorosa purtând cruci de lemn, oprindu-se în cele 14 locuri unde s-a oprit şi Iisus pe acelaşi drum. Alţii au intrat în Biserica Sfântului Mormânt sau au ajuns la piatra unde se spune că a fost coborât Iisus de pe cruce. Credincioşi se vor aduna şi la Vatican, unde Papa Francisc va ţine slujba de Înviere.
În ziua Învierii, preoţii catedralelor catolice vor sluji de dimineaţa până seara, pentru ca toţi creştinii să poată participa la sfînta liturghie. Potrivit tradiţiei, la această liturghie credincioşii participă nu doar ca spectatori, ci vor cânta şi vor pune întrebări preotului care citeşte pasaje din Biblie, iar la sfârşit se vor împărtăşi cu ostie, un fel de pâine din aluat nedospit, simbolizînd trupul lui Iisus Hristos.
Paştele este cea mai veche sărbătoare a creştinătăţii, care stabileşte o punte între Vechiul şi Noul Testament. Legătură între sărbătoarea evreiască Pessah şi sărbătoarea creştină este şi reală şi ideală. Reală, pentru că Iisus a murit în prima zi a Paştelui evreiesc, ideală pentru că, prin moartea şi învierea lui, Mântuitorul împlineşte de fapt profeţia Vechiului Testament. Paştele a preluat multe dintre tradiţiile celui evreiesc, inclusiv simbolul mielului sacrificat.
Lumina şi căldura Paştelui să vă încălzească sufletele, să vă lumineze minţile, să va deschidă inimile spre iubire, credinţă, iertare. Să fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară şi să dăruim iubire celor dragi.
SĂRBĂTORI FERICITE ŞI LINIŞTITE!
Kellemes Húsvéti Ünnepeket!
Echipa Luduş ONLINE şi echipa Radio Transilvania Luduş
