Urmaşi ai generaţiilor care s-au opus în anul 1848, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj uniunii Transilvaniei cu populaţie majoritar românească cu Ungaria, care au protestat, în anul 1868, prin “Pronunciamentul de la Blaj”, împotriva creării Imperiului dualist Austro-Ungar, cu Transilvania înglobată în Ungaria, care au rezistat eroic politicii de maghiarizare forţată promovată de guvernele de la Budapesta, Consiliul Naţional Român din Luduş şi reprezentanţii celor peste 25.000 de români din Cercul electoral al Luduşului au adoptat în ziua de duminică 24 noiembrie1918 documentul : HOTĂRÂREA NOASTRĂ, cu următorul conţinut :
“OBŞTEA POPORULUI ROMÂN DIN LUDUŞUL DE MUREŞ, DIN ÎNDEMN PROPRIU ŞI FĂRĂ NICIO SILĂ SAU ADEMENIRE DIN VREO PARTE, DĂ LA IVEALĂ DORINŢA FIERBINTE, CE ÎNSUFLEŢEŞTE INIMA FIECĂRUI ROMÂN ŞI DECLARĂ CĂ VOINŢA SA NESTRĂMUTATĂ ESTE: VOIM SĂ FIM ALĂTURAŢI, ÎMPREUNĂ CU TERITORIILE ROMÂNEŞTI DIN ARDEAL, BANAT, UNGARIA ŞI MARAMUREŞ, LA REGATUL ROMÂNIEI, SUB STĂPÂNIREA MAJESTAŢII SALE, REGELUI FERDINAD I. ÎN ACEASTĂ HOTĂRÂRE A NOASTRĂ AŞTERNEM CE AU DORIT STRĂMOŞII NOŞTRI, TOT CE NE ÎNCĂLZEŞTE PE NOI, CEI DE FAŢĂ ŞI TOT CE VA ÎNĂLŢA PURUREA PE FIII ŞI NEPOŢII NOŞTRI. ASA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU.”
Hotărârea este întârită, autentificată, de liderii politici romani din Centrul electoral al Luduşului. În aceeaşi zi de sărbătoare creştină, duminică, 24 noiembrie 1918, au fost desemnaţi cei cinci delegaţi-deputaţi care sa-i reprezinte la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia: Dr. Vasile Cerghizan , preot în Cocul de Câmpie( Pădureni ), Dr.Ioan Oltean, avocat în Luduş, Vasile Morariu, învăţător în Luduş, Nicolae Vulcu, proprietar în Inclandul Mare, Dumitru Iclănzan, econom în Iclănzel, precum şi cinci delegaţi supleanţi: Dr.Mihail Moldovan, avocat în Luduş, Octavian Bugner, preot în Tritiul de Jos, Ioan Coman, învăţător în Căpuşul de Câmpie, Coman Şogan, proprietar în Grebenişul de Câmpie şi Remus Brustur, econom în Lechinţa de Mureş.
Au beneficiat de delegaţii speciale părintele greco-catolic Enea Pop Bota, părintele ortodox Andrei Badiu( Baghiu ),ambii din Luduş şi Emil Cormoş Alexandrescu, mare proprietar în Grebenişul de Câmpie, preşedintele Consiliului Naţional Român din Comitatul Turda-Arieş.
Cu toţii au făcut parte din cei 1228 de delegaţi prezenţi în Casina Militară care au votat la 1 decembrie 1918 Rezoluţia Adunării Naţionale a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească prin care s-a decretat unirea acelor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România. În aceeaşi zi de 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia a ales Marele Sfat Naţional Român, ca parlament provizoriu al Transilvaniei şi Consiliul Dirigent( guvern provizoriu ). Avocatul dr. Ioan Oltean, din Luduş, a fost ales în Marele Sfat Naţional. Ulterior, Transilvania a fost organizată în 23 de judeţe. De atunci şi până în anul 1950 Luduşul a făcut parte din judeţul Turda. Printre cei 100.000 de români prezenţi pe Câmpul lui Horea ca să întărească Marea Unire s-au aflat şi zeci de români din Luduş şi Gheja.
Prin faptele lor şi luduşenii au contribuit la făurirea statului naţional unitar român, în hotarele vechii Dacii strămoşeşti. Întorşi acasă, ei au relatat cu căldură tot ce au văzut, au auzit, au simţit şi au trăit în acea zi de 1 Decembrie 1918, cea mai importantă din istoria contemporană a României, ziua prin care naţiunea română din Transilvania istorică a fost salvată de la pieire. În piaţa din centrul de atunci al comunei Luduş s-a cântat şi s-a dansat Hora Unirii timp de câteva zile. În amintirea marelui eveniment, acea piaţă a fost botezată “Piaţa Unirii”, iar principala stradă din oraşul Luduş a primit după Revoluţia din 1989 denumirea de “Bulevardul 1 Decembrie 1918”.
A CONSEMNAT,
ISTORIC,
PROFESOR MIRCEA GHEBOREAN
